Imperativul românesc

Imperativul românesc exprimă o indicație directă, o invitație sau o rugăminte adresată interlocutorului: Vino aici! Româna are forme pentru persoana a II-a singular și plural, iar imperativul negativ la singular urmează un tipar deosebit de util: nu plus infinitivul scurt fără a.

Câte forme de imperativ are limba română?

Româna are un imperativ pentru tu, când te adresezi familiar unei singure persoane, și unul pentru voi, când te adresezi mai multor persoane. Pronumele dumneavoastră cere forma de plural, indiferent dacă adresarea politicoasă vizează o singură persoană sau mai multe.

Adresare	Afirmativ	Negativ	Valoarea exemplului
tu	Cântă!	Nu cânta!	Poruncă adresată familiar unei singure persoane
voi	Cântați!	Nu cântați!	Poruncă adresată mai multor persoane
dumneavoastră	Cântați, vă rog!	Nu cântați, vă rog!	Rugăminte formulată politicos
Fără subiect exprimat	Vino!	Nu veni!	Subiectul se înțelege din formă și din context

Imperativul nu are forme proprii pentru persoana I sau a III-a. O sugestie ori o poruncă ce îi include pe alții se poate exprima prin conjunctivul prezent, de exemplu Să intrăm! Vezi conjunctivul prezent cu să pentru acest tipar mai larg.

Cum se formează imperativul afirmativ?

Pentru voi, folosește forma de persoana a II-a plural a prezentului, de obicei neschimbată. Pentru tu, folosește forma afirmativă proprie fiecărui verb. La singular, aceasta poate coincide cu persoana a III-a singular a prezentului, cu persoana a II-a singular sau cu niciuna dintre ele; nu aplica aceeași terminație tuturor verbelor.

Infinitiv	Comparație cu prezentul	Imperativ afirmativ pentru tu	Sens
a cânta	tu cânți / el cântă	Cântă!	Indicație de a cânta
a lucra	tu lucrezi / el lucrează	Lucrează!	Indicație de a lucra
a merge	tu mergi / el merge	Mergi!	Indicație de a merge
a dormi	tu dormi / el doarme	Dormi!	Indicație de a dormi
a scrie	tu scrii / el scrie	Scrie!	Indicație de a scrie
a vedea	tu vezi / el vede	Vezi!	Indicație de a privi ori a vedea
a oferi	tu oferi / el oferă	Oferă!	Indicație de a oferi
a hotărî	tu hotărăști / el hotărăște	Hotărăște!	Indicație de a hotărî

Comparația este un reper, nu o regulă de conversie. La unele verbe tranzitive, printre care a vedea, imperativul coincide cu persoana a II-a singular a prezentului (vezi); aceeași coincidență apare și la un verb intranzitiv precum a merge (mergi). Un verb ca a trece poate avea forme diferite de imperativ singular în funcție de utilizare: Treci acolo!, dar Trece-i strada! când îi ceri cuiva să ajute altă persoană să traverseze.

Cum se formează o poruncă negativă?

Pentru tu, pune nu înaintea infinitivului scurt fără marcă: elimină marca a din a cânta și obții nu cânta. Pentru voi, pune nu înaintea formei de persoana a II-a plural a prezentului: cântați devine nu cântați.

Pornește de la forma de dicționar, de exemplu a veni sau a hotărî; infinitivul este forma introdusă prin a. Vezi infinitivul românesc și forma de dicționar pentru această terminologie.
La imperativul negativ singular, elimină a: din a veni obții veni, iar din a hotărî, forma hotărî.
Așază nu înaintea acestei forme: Nu veni! și Nu hotărî!
Pentru voi sau pentru adresarea politicoasă cu dumneavoastră, folosește nu plus forma de plural: Nu veniți!

Infinitiv	Afirmativ cu tu	Negativ cu tu	De observat
a cânta	Cântă!	Nu cânta!	Forma negativă folosește infinitivul scurt fără a.
a merge	Mergi!	Nu merge!	Forma afirmativă diferă de cea negativă.
a fugi	Fugi!	Nu fugi!	Cele două forme de singular coincid în acest caz.
a râde	Râzi!	Nu râde!	Forma negativă nu este nu râzi.
a hotărî	Hotărăște!	Nu hotărî!	Păstrează litera î în negativul bazat pe infinitiv.

Ce forme neregulate trebuie memorate?

Câteva verbe frecvente au forme speciale la imperativul afirmativ singular. Imperativul lor negativ singular urmează în continuare tiparul general nu + infinitiv scurt fără a. Formele de plural de mai jos sunt cele standard pentru voi și pentru dumneavoastră; a fi este neregulat și la plural.

Verb	Afirmativ cu tu	Negativ cu tu	Afirmativ cu voi / formal	Negativ cu voi / formal
a fi	fii!	nu fi!	fiți!	nu fiți!
a face	fă!	nu face!	faceți!	nu faceți!
a veni	vino!	nu veni!	veniți!	nu veniți!
a duce	du!	nu duce!	duceți!	nu duceți!
a zice	zi!	nu zice!	ziceți!	nu ziceți!
a avea	ai!	nu avea!	aveți!	nu aveți!
a se duce	du-te!	nu te duce!	duceți-vă!	nu vă duceți!

Păstrează distincția dintre fii și nu fi: Fii calm!, dar Nu fi zgomotos! Forma negativă fi are un singur i, spre deosebire de cei doi i din fii; alege complementul care exprimă starea ce trebuie evitată. Perechile vino / nu veni și du-te / nu te duce arată același contrast important dintre un afirmativ neregulat și un negativ bazat pe infinitiv.

Unde se așază pronumele scurte?

La imperativul afirmativ, pronumele neaccentuat cu rol de obiect sau pronumele reflexiv urmează verbul și se leagă prin cratimă: Îmbracă-te!, Ajută-mă! și Amintește-ți! La imperativul negativ, pronumele apare după nu și înaintea verbului: Nu te îmbrăca!, Nu mă ajuta! și Nu-ți aminti!

Tipar	Afirmativ	Negativ	Poziție
Reflexiv cu tu	Du-te!	Nu te duce!	Pronumele reflexiv urmează verbul în enunțul afirmativ, dar îl precedă în cel negativ.
Reflexiv cu voi	Duceți-vă!	Nu vă duceți!	La plural, pronumele reflexiv este vă în ambele tipare.
Obiect direct	Ajută-mă!	Nu mă ajuta!	Pronumele își schimbă poziția față de verb.
Dativ + obiect direct	Arată-mi-l!	Nu mi-l arăta!	Cliticul de dativ apare primul; cratimele marchează grupul clitic din afirmativ.
Reflexiv în dativ	Amintește-ți!	Nu-ți aminti!	Negativul poate fi scris și cu secvența întreagă nu îți.

Un verb reflexiv își păstrează sensul reflexiv la imperativ: du-te este imperativul verbului a se duce, nu o variantă grafică a formei simple du. Nu muta pronumele după verbul negativ și nu omite cratima din combinații afirmative precum du-te, duceți-vă ori zi-i. Pentru întregul sistem, vezi pronumele reflexive românești.

Cum poți formula o rugăminte mai puțin direct?

Imperativul nu este automat nepoliticos sau politicos. Poate exprima o indicație firească, o invitație, un avertisment ori un ordin ferm; relația dintre vorbitori, intonația, situația și formule precum te rog sau vă rog îi modelează efectul. Când te adresezi unei persoane necunoscute ori comunici cu personalul unui serviciu, o rugăminte cu conjunctivul prezent este adesea o alegere potrivită.

Situație	Formulare în română	Efect comunicativ
Rugăminte familiară	Vino aici, te rog.	Imperativ îndulcit prin te rog
Rugăminte familiară cu conjunctiv	Te rog să vii aici.	Rugăminte adresată unei persoane apropiate
Rugăminte formală	Vă rog să intrați.	Invitație politicoasă de a intra
Rugăminte formală negativă	Vă rog să nu așteptați aici.	Solicitare politicoasă de a nu aștepta în acel loc
Instrucțiune publică neutră	Nu atingeți exponatele.	Interdicție adresată publicului

Tiparul cu să face ca enunțul să semene mai mult cu o rugăminte decât cu o poruncă directă, dar nu conferă automat politețe: Vă rog să intrați este formal datorită formulei vă rog și adresării politicoase, în timp ce simplul Intrați! poate fi perfect firesc într-un context potrivit. Vezi pronumele de politețe pentru dumneavoastră și româna neutră, formală și conversațională pentru rolul contextului și al registrului.

Greșeli de evitat

Nu păstra marca infinitivului a după nu: scrie Nu cânta!, nu Nu a cânta!
Când te adresezi familiar unei persoane, nu înlocui imperativul negativ cu un enunț obișnuit la prezent: Nu veni! este o poruncă, în timp ce Nu vii este o formă de prezent al cărei sens depinde de context.
Nu presupune că orice imperativ afirmativ singular coincide cu prezentul pentru tu sau pentru el/ea: compară mergi, cântă, vezi și forma neregulată vino.
Nu așeza cliticul reflexiv înaintea imperativului afirmativ sau după verbul negativ: folosește Îmbracă-te!, dar Nu te îmbrăca!
Nu trata fii și nu fi ca pe aceeași formă căreia îi adaugi pur și simplu nu: ambele forme sunt normative, dar diferite.

Verifică ce ai învățat

1 / 5

Te adresezi unui singur prieten. Ce enunț îi cere să nu vină aici?