Conjunctivul prezent cu „să”

Conjunctivul prezent este o formă verbală introdusă prin să. Urmează frecvent după alt verb sau după o expresie impersonală și poate arăta o dorință, o rugăminte, o capacitate, o necesitate ori o acțiune posibilă: Vreau să învăț română.

Cum se formează conjunctivul prezent?

Așază să înaintea formei de prezent care se acordă cu subiectul. La persoana a III-a, singularul și pluralul folosesc aceeași formă de conjunctiv. Aceasta diferă adesea de indicativul prezent.

Persoană	Indicativ prezent	Conjunctiv prezent	Exemplu
eu	merg	să merg	Vreau să merg.
tu	mergi	să mergi	Poți să mergi.
el / ea	merge	să meargă	Ea vrea să meargă.
noi	mergem	să mergem	Trebuie să mergem.
voi	mergeți	să mergeți	Vă rog să mergeți.
ei / ele	merg	să meargă	Vor să meargă.

Pentru eu, tu, noi și voi, majoritatea verbelor au aceeași formă ca la indicativul prezent. Principala excepție este a fi, a cărui paradigmă completă apare mai jos. Marca să și construcția din jur identifică modul conjunctiv. La persoana a III-a, compară indicativul el merge cu conjunctivul să meargă. el / ea și ei / ele au aceeași formă: să meargă. Româna omite adesea pronumele-subiect când contextul este clar; vezi pronumele-subiect românești.

Ce se schimbă la persoana a III-a?

Indicativul prezent oferă un termen de comparație, nu o formulă universală de conversie. Un indicativ de persoana a III-a terminat în -ă corespunde adesea unui conjunctiv în -e. Un indicativ terminat în -e corespunde frecvent unui conjunctiv în -ă. Învață separat schimbările de radical și verbele neregulate.

Infinitiv	Indicativ, persoana a III-a	Conjunctiv, persoana a III-a	Sens
a cânta	el cântă	să cânte	acțiunea de a cânta
a lucra	el lucrează	să lucreze	acțiunea de a lucra
a vedea	el vede	să vadă	acțiunea de a vedea
a veni	el vine	să vină	acțiunea de a veni
a scrie	el scrie	să scrie	acțiunea de a scrie

Unele tipare frecvente modifică mai mult decât vocala finală: lucrează devine să lucreze, iar construiește devine să construiască. Formele în -ie, precum scrie, pot rămâne identice la indicativ și conjunctiv. Marca să și construcția din jur identifică modul. Vezi schimbările de radical la prezent pentru tiparul mai larg.

Ce forme neregulate trebuie să înveți mai întâi?

Verbele foarte frecvente urmează mai multe tipare. Învață paradigma completă cu toate cele șase persoane pentru fiecare verb frecvent, mai ales pentru a fi, a avea, a da și a lua.

Verb	eu	tu	el / ea	noi	voi	ei / ele
a fi	să fiu	să fii	să fie	să fim	să fiți	să fie
a avea	să am	să ai	să aibă	să avem	să aveți	să aibă
a da	să dau	să dai	să dea	să dăm	să dați	să dea
a lua	să iau	să iei	să ia	să luăm	să luați	să ia
a putea	să pot	să poți	să poată	să putem	să puteți	să poată
a veni	să vin	să vii	să vină	să venim	să veniți	să vină
a face	să fac	să faci	să facă	să facem	să faceți	să facă
a ști	să știu	să știi	să știe	să știm	să știți	să știe
a mânca	să mănânc	să mănânci	să mănânce	să mâncăm	să mâncați	să mănânce

Compară aceste paradigme complete cu verbele neregulate frecvente la prezent. Păstrează diacriticele în forme precum să fii, să aibă, să dăm și să mănânce.

Când folosești să după alt verb?

Folosește conjunctivul după verbe frecvente care exprimă dorința, preferința, permisiunea, rugămintea, sfatul, capacitatea sau cunoașterea. Subiectul poate fi același cu al primului verb sau diferit.

Relația dintre subiecte	Valoare	Exemplu în română	Sens
Același subiect	Dorință	Vreau să citesc mai mult.	Vorbitorul dorește să citească mai mult.
Același subiect	Capacitate	Putem să plecăm acum.	Grupul are posibilitatea să plece.
Același subiect	Preferință	Prefer să rămân acasă.	Vorbitorul preferă să rămână acasă.
Subiect diferit	Rugăminte	Te rog să aștepți aici.	Interlocutorului i se cere să aștepte.
Subiect diferit	Sfat	Îl sfătuiesc să nu plece.	Persoanei i se recomandă să nu plece.
Subiect diferit	Permisiune	O las să vorbească.	Persoana desemnată prin o primește permisiunea de a vorbi.

Subiectul celui de-al doilea verb este adesea dedus din context: Vreau să vii arată că vorbitorul dorește ca interlocutorul să vină. Dacă trebuie să exprimi subiectul pentru contrast sau claritate, pune ca înaintea lui și să după el: Vreau ca tu să vii, nu ca el să vină.

Cum funcționează conjunctivul după expresii impersonale?

Expresiile impersonale cer și ele frecvent să plus o formă de prezent. Ele exprimă necesitatea, evaluarea, posibilitatea ori recomandarea fără un subiect personal obișnuit în prima propoziție.

Funcție	Exemplu în română	Sens
Necesitate	Trebuie să plecăm.	Este necesar să plecăm.
Evaluare	E bine să exersezi.	Este bine să exersezi.
Posibilitate	Se poate să plouă.	Este posibil să plouă.
Recomandare	Se recomandă să nu ieșiți noaptea.	Este recomandat să nu ieșiți noaptea.
Plăcere	Îmi place să citesc dimineața.	Vorbitorului îi place să citească dimineața.

Cum negi conjunctivul și unde așezi pronumele scurte?

Așază nu și pronumele neaccentuate între să și verb. Într-un grup negativ, nu precedă pronumele: să nu-mi spui, nu să-mi nu spui.

Tipar	Exemplu în română	Sens
Negativ simplu	Vreau să nu întârzii.	Vorbitorul nu vrea să întârzie.
Un pronume scurt	Te rog să-mi scrii.	Interlocutorul este rugat să îi scrie vorbitorului.
Negativ + pronume	Te rog să nu-mi scrii azi.	Interlocutorul este rugat să nu îi scrie astăzi.
Pronume reflexiv	Trebuie să te îmbraci.	Interlocutorul trebuie să se îmbrace.
Reflexiv negativ	E bine să nu te grăbești.	Este bine ca interlocutorul să nu se grăbească.

Pronumele-obiect sau reflexive scurte rămân aproape de verb după să: să-l văd, să-i spun, să mă opresc. Pentru regula mai largă privind poziția lui nu, vezi negația românească cu nu.

De ce folosește o să aceleași forme?

Tiparul de viitor o să este urmat de aceleași forme de prezent folosite după să, dar sensul este viitor, nu dorință, rugăminte ori necesitate: Mâine o să merg la București. Vezi viitorul cu o să pentru formarea și folosirea completă a acestui timp.

Tiparul poate conține și nu ori pronume scurte: Nu o să-mi uit pașaportul. În vorbire și în scris se folosește și forma negativă contractată n-o să. Nu interpreta o să merg ca pe exprimarea unei dorințe: aici o să marchează viitorul.

Este forma să echivalentul unei singure forme verbale?

Nicio valoare unică nu corespunde tuturor propozițiilor românești cu să. În funcție de verbul regent și de context, construcția poate exprima o dorință, o activitate preferată, o necesitate sau o acțiune cu subiect propriu. Interpretează construcția în ansamblu, nu forma să izolată.

Construcție românească	Valoare în context	De observat
Vreau să învăț.	Dorință cu același subiect	Forma învăț se acordă cu subiectul lui vreau.
Îmi place să citesc.	Activitate care îi place vorbitorului	Conjunctivul denumește activitatea preferată.
Trebuie să plecăm.	Necesitate	Forma plecăm identifică persoana I plural.
Vreau ca tu să vii.	Dorință cu subiect diferit și explicit	Subiectul celei de-a doua acțiuni este tu.

Verbul a putea permite și altă construcție românească: atât Pot să vin, cât și Pot veni sunt forme standard. Tiparul lui a putea nu se aplică automat fiecărui verb urmat de să. Folosește construcția cerută de fiecare verb regent.

Greșeli de evitat

Nu folosi automat indicativul la persoana a III-a: spune Ea vrea să meargă, nu Ea vrea să merge.
Nu adăuga să înaintea unui infinitiv cu a: folosește Vreau să citesc, nu Vreau să a citi.
Nu așeza nu după un pronume scurt: spune să nu-mi spui, nu să-mi nu spui.
Nu confunda viitorul o să merg cu un conjunctiv prezent care exprimă dorința ori rugămintea; construcția din jur stabilește sensul.
Nu presupune că un tipar neregulat îl prezice pe altul: învață să fiu, să am, să dau, să iau și să merg drept forme ale verbelor lor.

Verifică ce ai învățat

1 / 5

Care enunț exprimă corect dorința ei de a merge?