Un verb reflexiv românesc folosește un pronume scurt, numit clitic, care leagă acțiunea de subiect: Mă spăl în fiecare dimineață. Aceleași forme pot face parte integrantă din forma de dicționar a unui verb, pot exprima o acțiune reciprocă sau pot crea o construcție mai largă cu se. Prin urmare, forme precum „pe mine însumi” sau „pe ei înșiși” nu oferă un ghid mecanic de traducere.
Cum formezi un verb reflexiv?
Conjugă normal verbul principal și, într-o propoziție obișnuită cu verb personal, pune înaintea lui cliticul corespunzător subiectului. Forma de dicționar include cliticul, ca în a se spăla sau a-și aminti, dar acesta se schimbă după persoană.
| Persoană | Reflexiv de acuzativ | Reflexiv de dativ | Exemplu cu a se spăla |
|---|---|---|---|
| eu | mă | îmi | Eu mă spăl. |
| tu | te | îți | Tu te speli. |
| el / ea | se | își | Ea se spală. |
| noi | ne | ne | Noi ne spălăm. |
| voi / dumneavoastră | vă | vă | Voi vă spălați. |
| ei / ele | se | își | Ele se spală. |
Când subiectul este și obiectul direct, folosește cliticul de acuzativ: se în Ea se vede în oglindă. Cliticul de dativ marchează participantul indirect, beneficiarul sau posesorul: Ea își spală mâinile. Formele persoanelor I și a II-a coincid cu pronumele personale scurte; se și își la persoana a III-a nu marchează genul sau opoziția singular–plural. Vezi pronumele reflexive românești pentru contrastul de caz și formele complete.
Ce fel de sens reflexiv este exprimat?
Privește împreună verbul, subiectul și restul enunțului. Grafia cliticului nu arată singură dacă sensul este reflexiv, reciproc, lexical, mediu, pasiv sau impersonal.
| Utilizare | Întrebare de verificare | Exemplu | Sens |
|---|---|---|---|
| Reflexiv propriu-zis | Acțiunea revine asupra aceleiași persoane? | Mara se îmbracă. | Mara își pune hainele. |
| Reciproc | Fiecare membru acționează asupra celorlalți? | Mara și Ioana se salută. | Fiecare o salută pe cealaltă. |
| Pronominal inerent sau lexical | Cliticul face parte din tiparul de dicționar? | Mă gândesc la examen. | Examenul este tema gândurilor mele. |
| Mediu sau anticausativ | Evenimentul afectează un subiect neînsuflețit fără agent exprimat? | Ușa se închide. | Ușa ajunge în poziția închisă. |
| Construcție pasivă cu se | Un agent neprecizat face acțiunea? | Se vând bilete. | Biletele sunt oferite spre vânzare. |
| Construcție impersonală cu se | Nu există subiect gramatical obișnuit? | Se spune că plouă. | Lumea spune că plouă. |
- Pentru reflexivul propriu-zis, compară Bunica îl îmbracă pe Andrei. cu Andrei se îmbracă. În primul enunț, obiectul este altă persoană; în al doilea, acțiunea revine la subiect.
- Un subiect plural poate da lui se sens reciproc: Mara și Ioana se ajută una pe alta. Când sensul reciproc trebuie exprimat fără echivoc, adaugă unul pe altul sau una pe alta. Se singur nu stabilește întotdeauna interpretarea.
- Învață verbele pronominale inerente sau lexicale împreună cu cliticul și orice prepoziție: a se gândi la, a se teme de, a-și aminti de. Ele nu înseamnă automat că subiectul gândește, se teme sau își amintește „pe sine”.
- Unele intrări cu a se au un sens care nu poate fi dedus din verbul activ: a uita înseamnă „a nu-și mai aminti”, iar a se uita, „a privi”. Nu elimina și nu adăuga se bazându-te numai pe traducere.
Unde se așază cliticul?
Ține cliticul lângă grupul verbal, dar schimbă-i poziția după forma verbului: înaintea unei forme personale simple, înaintea auxiliarului la perfectul compus, după să la conjunctiv și după imperativul afirmativ, cu cratimă.
| Formă verbală | Exemplu la acuzativ | Exemplu la dativ |
|---|---|---|
| Prezent | Se spală. | Își amintește numele. |
| Perfect compus | S-a spălat. | Și-a amintit numele. |
| Viitor cu o să | O să se spele. | O să-și amintească. |
| Conjunctiv prezent | Vrea să se spele. | Vrea să-și amintească. |
| Imperativ afirmativ | Spală-te! | Amintește-ți! |
La perfectul compus, cliticul reflexiv precedă auxiliarul a avea. Compară combinațiile de acuzativ și dativ pentru fiecare subiect.
| Subiect | Clitic de acuzativ + auxiliar | Clitic de dativ + auxiliar |
|---|---|---|
| eu | m-am | mi-am |
| tu | te-ai | ți-ai |
| el / ea | s-a | și-a |
| noi | ne-am | ne-am |
| voi / dumneavoastră | v-ați | v-ați |
| ei / ele | s-au | și-au |
Participiul nu se acordă cu genul subiectului: S-a spălat se poate referi atât la un bărbat, cât și la o femeie. Pronumele de obiect direct feminin singular o este nereflexiv și urmează participiului: A spălat-o pe Ana.
Cum negi un verb reflexiv?
Pune nu înaintea cliticului reflexiv. Rezultă Nu mă spăl. Aceeași ordine apare în Nu se gândește la examen. La perfectul compus, nu precedă secvența clitic + auxiliar + participiu: Nu s-a spălat.
- La conjunctiv, pune nu după să și înaintea cliticului: E bine să nu te grăbești.
- Imperativul afirmativ pune cliticul după verb: Îmbracă-te! Imperativul negativ folosește nu + forma de infinitiv și pune cliticul înainte: Nu te îmbrăca!
- Cu o să, cliticul rămâne după să: Nu o să se certe. Se folosește și contragerea N-o să se certe. Vezi perfectul compus, negația cu nu și conjunctivul prezent.
Ce trebuie să înveți ca tipar verbal fix?
Învață întregul tipar verbal al unei intrări de dicționar care începe cu a se sau a-și, inclusiv prepoziția și sensul. Echivalentul din altă limbă poate să nu fie reflexiv: a se întâlni cu cineva înseamnă „a avea o întâlnire cu cineva”, iar a se răzgândi, „a-și schimba hotărârea”. Verbul reflexiv este un tipar lexical și gramatical, nu simpla conversie a unui pronume.
| Tipar de dicționar | Formă utilă de prezent | Sens |
|---|---|---|
| a se gândi la | Mă gândesc la vacanță. | Vacanța este tema gândurilor mele. |
| a se întâlni cu | Ne întâlnim cu prietenii. | Avem o întâlnire cu prietenii. |
| a-și aminti de | Își amintește de copilărie. | Își aduce aminte de copilărie. |
| a se teme de | Nu mă tem de întuneric. | Întunericul nu îmi provoacă teamă. |
| a se îmbrăca | Copiii se îmbracă repede. | Copiii își pun repede hainele. |
Greșeli de evitat
- Nu acorda se după gen sau număr: El se spală, ea se spală, ei se spală, și ele se spală. În toate exemplele, forma se rămâne neschimbată.
- Când subiectul este beneficiarul sau posesorul, folosește un clitic reflexiv de dativ, nu acuzativul se. Își spală mâinile. folosește un clitic de dativ; Se spală. folosește un clitic de acuzativ.
- Nu pune după verb un clitic la prezent: Se întâlnesc, nu Întâlnesc-se. Poziția postverbală apare în forme ca Întâlnește-te!
- Nu presupune că orice se exprimă acțiunea asupra propriei persoane. În Se vând bilete, se are valoare pasivă. În Se spune că este târziu, este impersonal. În Ușa se deschide, poate descrie un eveniment mediu sau anticausativ.
- Nu elimina se dintr-un verb pronominal inerent. Când limba din care traduci folosește un cuvânt reflexiv, nu adăuga se decât dacă tiparul românesc de dicționar îl include. Verifică tiparul românesc: a se uita înseamnă a privi, nu a se privi pe sine.
Care enunț arată că Mara se spală pe sine?
- Mara își spală.
- Mara se spală.
- Mara spală-se.
- Mara o spală.
Subiectul este și obiect direct, deci cliticul reflexiv de acuzativ este se: Mara se spală. Dativul își cere alt obiect direct, ca în își spală mâinile.
Alege forma corectă la persoana I singular a tiparului a se gândi la examen.
- Mă gândesc la examen.
- Îmi gândesc la examen.
- Mă gândi la examen.
- Gândesc-mă la examen.
A se gândi la este un tipar verbal pronominal inerent. La persoana I singular are forma mă gândesc, cu mă înaintea verbului personal.
Care enunț are cliticul reflexiv înaintea auxiliarului de perfect compus?
- S-a îmbrăcat repede.
- A îmbrăcat-se repede.
- Se a îmbrăcat repede.
- Îmbrăcat s-a repede.
La perfectul compus, cliticul precedă auxiliarul: s-a îmbrăcat. Participiul rămâne după auxiliar.
Ce exprimă se în Mara și Ioana se ajută una pe alta?
- Un subiect feminin singular
- Un posesor reflexiv
- Un sens reciproc
- Un verb meteorologic impersonal
Subiectul coordonat și una pe alta stabilesc un sens reciproc. Fiecare persoană o ajută pe cealaltă, deci se are aici sens reciproc.
Care enunț folosește se cu valoare pasivă, nu reflexivă propriu-zisă?
- Radu se vede în oglindă.
- Radu se îmbracă.
- Radu se gândește la examen.
- Se vând bilete.
În Se vând bilete, biletele sunt lucrurile vândute. Agentul nu este exprimat, deci se are valoare pasivă. Celelalte propoziții au un tipar orientat spre o persoană sau un tipar pronominal lexical.