Engleza folosește adesea o singură prepoziție acolo unde româna are trei opțiuni. Folosește din pentru originea privită ca interior al unui loc sau ca origine geografică. Folosește de la pentru o persoană, instituție, stație sau un punct-sursă. Folosește de înaintea adverbelor de sursă precum de aici: Vin din casă, dar plec de la Ana.
Cum alegi între din, de la și de?
Identifică mai întâi relația cu sursa. Un spațiu interior sau o origine geografică cere de obicei din. O persoană ori un punct-sursă cere de regulă de la. Un adverb care indică sursa folosește de obicei de. Expresiile consacrate și contextul pot influența totuși alegerea.
| Tipul sursei | Alegere inițială obișnuită | Exemplu | Sens |
|---|---|---|---|
| Interiorul unui loc sau al unei zone | din | Ies din cameră. | Mișcarea pornește din interiorul camerei. |
| Oraș sau țară de origine | din | Sunt din România. | România este originea geografică. |
| Persoană, instituție, stație sau punct-sursă | de la | Vin de la Maria. | Sursa este Maria sau locul asociat ei. |
| Sursă exprimată printr-un adverb | de | Plec de acasă. | Punctul de plecare este acasă. |
Cum schimbă perspectiva asupra sursei alegerea?
Verbul arată dacă cineva se deplasează, dar nu alege singur prepoziția. Urmărește relația cu sursa: din prezintă o limită interioară, pe când de la prezintă un loc, o persoană, o instituție sau o activitate drept punctul de unde cineva vine ori pleacă.
| Perspectiva interiorului-sursă | Perspectiva punctului-sursă | Contrast |
|---|---|---|
| Vin din casă. | Plec de acasă. | din casă pune accentul pe interiorul casei; de acasă este expresia consacrată pentru plecarea din locuință. |
| Vin din casa Anei. | Vin de la Ana. | Primul enunț numește clădirea ca spațiu interior, iar al doilea o prezintă pe Ana sau locul ei ca punct-sursă. |
| Vin din magazin. | Vin de la magazin. | Ambele pot fi firești. Alegerea prezintă magazinul fie ca spațiu interior, fie ca loc al vizitei sau al activității. |
O țară este prezentată ca origine geografică în A venit din România. O instituție este prezentată ca punct-sursă în A venit de la universitate.
Cum se comportă numele de orașe, țări și excepțiile?
- Când un nume obișnuit de oraș sau de țară exprimă originea, folosește din: Sunt din București. Ea vine din Franța.
- Folosește același tipar cu un grup geografic nehotărât: dintr-un oraș mare și dintr-o țară mică.
- Învață expresiile consacrate ca unități. Se spune de la țară, deși țară denumește aici o zonă rurală. Aceasta nu creează o regulă după care orice zonă întinsă ar cere de la.
- Un loc cu nume propriu poate fi încadrat diferit într-un context local sau instituțional. DOOM3 observă că de la Cluj și din Cluj pot ajuta, în anumite contexte, la deosebirea unei surse asociate orașului de una asociată județului. Nu înlocui enunțul obișnuit despre originea personală, Sunt din Cluj., printr-o regulă universală cu de la.
Tiparul orașelor și al țărilor depinde de felul în care este folosit numele, nu doar de traducerea lui. Compară Vin din București cu Vin de la Universitatea din București: în primul caz este vorba despre origine geografică, iar în al doilea despre o instituție a cărei denumire conține un nume de loc.
Când apare de singur?
Când un adverb de loc indică el însuși sursa, folosește de înaintea lui. Expresiile neutre frecvente includ de unde?, de aici, de acolo, de sus și de acasă.
- De unde vii? folosește de unde, nu din unde.
- Plec de aici. și A venit de acolo. păstrează prepoziția de separată de adverb.
- Cobor de sus. arată că sursa poate fi exprimată printr-un adverb de loc cu sens vertical, nu numai printr-un substantiv.
- În aceste tipare neutre, nu folosi de singur înaintea unui nume obișnuit de țară, oraș, persoană sau instituție. Folosește din România și din București pentru origini geografice. Folosește de la Maria și de la universitate pentru puncte-sursă.
Prepoziția de leagă și substantive în alte moduri. În manual de română, ea formează o relație nominală cu sensul aproximativ „manual despre limba română”. Aceasta nu este o regulă despre originea unei mișcări. Învață și celelalte utilizări ale lui de care leagă substantive, inclusiv cele care exprimă materialul sau proveniența, ca îmbinări întregi, fără să le forțezi într-o singură formulă bazată pe echivalentul englezesc.
Ce se întâmplă cu articolele după prepoziție?
Prepozițiile rămân înaintea grupului nominal, iar articolele românești rămân alături de substantiv sau în forma consacrată a numelui. Scrie din într-un singur cuvânt și de la în două cuvinte. Din are o grafie specială înaintea unui substantiv nehotărât la singular; de la nu se contractă.
| Tipar | Exemplu | De observat |
|---|---|---|
| Nume de oraș sau țară neînsoțit de articol | din România, din București | Numele propriu apare de regulă fără un articol suplimentar. |
| Substantiv comun articulat hotărât | din orașul meu, de la profesorul meu | Articolul hotărât rămâne atașat substantivului. |
| Substantiv nehotărât masculin sau neutru singular după din | dintr-un oraș mare | din + un se scrie dintr-un. |
| Substantiv nehotărât feminin singular după din | dintr-o țară mică | din + o se scrie dintr-o. |
| Substantiv nehotărât după de la | de la un prieten | Cuvintele rămân separate; forma del-un nu există. |
Greșeli de evitat
- Nu reda orice origine prin de: spune Sunt din România, nu Sunt de România.
- Când sursa este o persoană sau o instituție privită ca punct, folosește de la: Vin de la Ana și Mă întorc de la universitate. În această interpretare, nu folosi Vin din Ana sau Mă întorc din universitate.
- Nu confunda din casă cu de acasă: prima expresie scoate în evidență interiorul unei case, iar a doua este formula consacrată pentru originea din propria locuință.
- Nu scrie din aici sau de la aici: adverbele de loc folosesc de aici, de acolo și alte grupuri asemănătoare formate după tiparul de + adverb.
- Nu transforma o pereche posibilă precum din magazin și de la magazin într-o regulă rigidă despre corect și greșit. Întreabă-te dacă enunțul pune accent pe spațiul interior sau pe punctul-sursă ori pe activitate.
Care propoziție prezintă România ca origine geografică?
- Sunt de la România.
- Sunt din România.
- Sunt de România.
- Sunt din la România.
Un nume obișnuit de țară folosit ca origine geografică cere din: Sunt din România. De la este alegerea obișnuită pentru o persoană sau instituție tratată ca punct-sursă, iar de România nu este tiparul neutru al originii.
Completează propoziția: Vin ___ Ana.
- de
- din
- de la
- dintr-o
Folosește de la pentru o persoană sau locul asociat ei: Vin de la Ana. Din ar prezenta un spațiu interior. Folosește de singur înaintea unui adverb de sursă, nu înaintea numelui Anei.
Care propoziție prezintă drept sursă interiorul unei case deja identificate?
- Vin din casă.
- Vin de acasă.
- Vin de la casă.
- Vin dintr-o casă.
Din casă prezintă casa deja identificată ca spațiu interior de origine: Vin din casă. De acasă indică proveniența din propria locuință, de la casă tratează casa ca punct-sursă, iar dintr-o casă se referă la o casă neidentificată.
Care propoziție folosește expresia neutră de origine cu un adverb de loc?
- Plec din aici.
- Plec de la aici.
- Plec dintr-un aici.
- Plec de aici.
Adverbele de loc precum aici se combină cu de: Plec de aici. Formele din aici, de la aici și dintr-un aici tratează adverbul ca pe un grup nominal obișnuit în loc să urmeze tiparul de + adverb.
Prin ce se deosebesc Vin din magazin și Vin de la magazin?
- Numai Vin din magazin poate fi corect.
- Numai Vin de la magazin poate fi corect.
- Ambele pot fi firești: din evidențiază spațiul interior, iar de la prezintă magazinul ca punct-sursă sau loc al activității.
- Ambele folosesc magazin ca adverb de sursă.
Ambele pot fi firești. Din magazin evidențiază mișcarea din interiorul magazinului, iar de la magazin prezintă magazinul ca loc al unei vizite sau activități.