Prepozițiile românești leagă un substantiv sau un pronume de restul propoziției: Cartea este pe masă. O singură prepoziție românească poate exprima mai multe relații, așa că învață fiecare formă prin câteva sensuri și exemple utile, nu printr-un singur echivalent fix din altă limbă.
Ce prepoziție exprimă relația de bază?
Pornește de la relația din situația dată, apoi alege prepoziția românească. Echivalentul din altă limbă este doar orientativ: o prepoziție românească poate corespunde mai multor forme străine, iar o prepoziție străină poate avea mai multe echivalente românești.
| Prepoziție | Sensuri de bază | Exemplu |
|---|---|---|
| la | loc sau instituție: poziție ori destinație; timp: moment | Loc: Sunt la bibliotecă. Timp: Ne vedem la ora șase. |
| în | interior: înăuntrul unui loc; perioadă: în cursul ei | Interior: Cheile sunt în geantă. Perioadă: În iunie plecăm. |
| din | origine: dintr-un loc; mișcare: din interior spre exterior | Origine: Sunt din Cluj. Mișcare: Ies din casă. |
| de | legătură de tip, conținut sau altă relație | Tip: un curs de română (curs de limba română). Conținut: o cană de ceai. |
| cu | mijloc: instrument sau mod de transport; asociere ori combinație | Mijloc: Merg cu trenul. Combinație: Ceai cu lămâie. |
| fără | fără; în absența unui element | Cafea fără zahăr, vă rog. |
| pentru | persoană sau destinatar: beneficiar; scop sau ocazie | Destinatar: Cadoul este pentru Ana. Scop: Învăț pentru examen. |
| pe | suprafață: poziție, direcție sau traseu; marcă a complementului direct în unele propoziții | Suprafață: Telefonul este pe masă. Marcă: O văd pe Maria. |
| până | limită temporală; punct-limită în spațiu | Limită temporală: Lucrez până la ora cinci. Punct-limită: Mergem până la gară. |
Cum se comportă prepozițiile românești de bază?
Fiecare prepoziție este invariabilă. În modelele de bază prezentate aici, grupul nominal care urmează este în mod normal la acuzativ — cazul folosit și pentru multe complemente directe. Formele substantivului la nominativ și acuzativ sunt de obicei identice, dar articolul contează în continuare.
| Model | De reținut | Exemplu |
|---|---|---|
| Prepoziția nu se acordă | cu rămâne neschimbat indiferent de subiect sau substantiv | Compară Vorbesc cu Ana. cu Vorbim cu Ana. |
| Grupul nominal este în mod normal la acuzativ | Pentru acest grup de bază, nu adăuga o formă de genitiv-dativ doar fiindcă echivalentul din altă limbă sugerează un raport de tipul „la” sau „de” | pentru o studentă, nu pentru unei studente |
| în + un/o | Cele două elemente se scriu împreună în formele într-un și într-o | Locuiesc într-un oraș mare. |
| din + un/o | Cele două elemente se scriu împreună în formele dintr-un și dintr-o | Vin dintr-o țară mică. |
| Alegerea articolului depinde de grup | Unele substantive păstrează articolul hotărât enclitic, iar anumite construcții locative consacrate pot folosi un substantiv nearticulat | cu profesorul, dar pe masă |
Modelul cu acuzativul este un punct de plecare practic pentru acest grup de bază. Nu se aplică tuturor prepozițiilor românești. Prepozițiile compuse și cele care cer genitivul sau dativul sunt tratate separat în lecțiile despre sistemul cazurilor în limba română și prepozițiile cu acuzativul.
Când marchează pe un complement direct în loc să exprime o relație cu o suprafață?
Prepoziția lexicală pe exprimă o relație precum poziția pe o suprafață sau direcția spre ea, iar marca pe poate identifica un complement direct, mai ales o persoană. În O văd pe Maria, pe nu exprimă o relație de tipul „pe o suprafață”. Articolul despre marcarea complementului direct prezintă mai amplu contrastele legate de caracterul animat și de determinare.
De ce pot atât la, cât și în să indice un loc?
Formele de mai sus sunt neutre și aparțin românei standard contemporane. Nu transforma alegerea dintre la și în într-o regulă universală copiată din altă limbă, precum „la înseamnă oraș” sau „în înseamnă țară”. Contextul, tipul locului și, uneori, referința geografică vizată determină alegerea. DOOM3 oferă un exemplu contextual: la Cluj se poate referi la oraș, iar în Cluj la județ. Lecția dedicată contrastului locativ dintre la și în oferă mai multe detalii.
Care expresie arată că zahărul lipsește din cafea?
- cafea cu zahăr
- cafea fără zahăr
- cafea pentru zahăr
- cafea din zahăr
Fără arată că un element lipsește, așadar cafea fără zahăr desemnează cafeaua servită fără zahăr. Cu exprimă asocierea, iar pentru și din indică alte relații.
Completează propoziția: Locuiesc ___ oraș mare.
- în un
- dintr-un
- într-o
- într-un
Înaintea lui un, folosit cu un substantiv masculin sau neutru, în se scrie într-un: Locuiesc într-un oraș mare. Într-o este forma pentru feminin, iar dintr-un exprimă originea într-un oraș.
Care propoziție arată că Ana este destinatara cadoului?
- Cadoul este pentru Ana.
- Cadoul este cu Ana.
- Cadoul este de Ana.
- Cadoul este pe Ana.
Pentru un destinatar se folosește pentru: Cadoul este pentru Ana. Cu exprimă asocierea, de are aici alte sensuri de legătură, iar pe nu înseamnă „pentru”.
În care propoziție pe marchează un complement direct, nu o relație cu o suprafață?
- Cartea este pe masă.
- Stau pe scaun.
- O văd pe Maria.
- Telefonul este pe masă.
În O văd pe Maria, pe marchează persoana identificată care are rol de complement direct. În celelalte propoziții, pe exprimă o relație cu o suprafață.
Care propoziție arată că activitatea continuă până la ora cinci?
- Lucrez pentru ora cinci.
- Lucrez până la ora cinci.
- Lucrez la ora cinci.
- Lucrez în ora cinci.
Pentru o limită temporală se folosește până: Lucrez până la ora cinci. La ora cinci indică momentul, nu limita până la care continuă acțiunea.