Româna are cinci cazuri ale substantivului: nominativ, acuzativ, genitiv, dativ și vocativ. Cazul arată ce rol are un substantiv într-o propoziție. De exemplu, Băiatul citește cartea. Aici băiatul este subiectul la nominativ, iar cartea este obiectul direct la acuzativ.
Ce rol are fiecare caz românesc?
Nominativul marchează subiectul, iar acuzativul marchează obiectul direct sau un complement după multe prepoziții. Genitivul marchează posesia. Dativul marchează obiectul indirect, iar vocativul marchează adresarea directă.
| Caz | Rol principal | Întrebare | Exemplu |
|---|---|---|---|
| Nominativ | subiect | cine? ce? | Băiatul citește. |
| Acuzativ | obiect direct sau complement după multe prepoziții | pe cine? ce? | Citesc cartea. |
| Genitiv | posesie sau apartenență | al cui? | Cartea băiatului este nouă. |
| Dativ | obiect indirect, adesea destinatar | cui? | Îi dau băiatului cartea. |
| Vocativ | adresare directă | nu răspunde unei întrebări sintactice | Băiete, vino! |
Cum marchează formele cazul?
La majoritatea substantivelor românești, cazul depinde de rolul substantivului, nu de o terminație proprie. Nominativul și acuzativul au de obicei aceeași formă, iar genitivul și dativul au de obicei o altă formă comună. Articolul hotărât și cel nehotărât fac frecvent cele două serii de forme vizibil diferite. Prima formă din fiecare pereche este nehotărâtă, iar a doua este hotărâtă.
| Tipar substantival | Nominativ–acuzativ | Genitiv–dativ | De observat |
|---|---|---|---|
| Masculin singular | un băiat / băiatul | unui băiat / băiatului | Substantivul rămâne băiat; articolul se schimbă. |
| Feminin singular | o casă / casa | unei case / casei | Forma se schimbă din casă în case; se schimbă și articolul. |
| Plural, model masculin | niște băieți / băieții | unor băieți / băieților | Substantivul rămâne băieți; articolul de plural se schimbă. |
La genitiv–dativ, folosește unui pentru masculin și neutru singular. Folosește unei pentru feminin singular și unor pentru plural. Articolul hotărât se atașează substantivului: compară băiatul cu băiatului și băieții cu băieților.
Forma vizibilă a unui substantiv nu îi indică întotdeauna cazul. Băiatului este la genitiv în cartea băiatului, dar la dativ în Îi dau băiatului cartea. Formele de vocativ depind de substantiv. Băiete este vocativul standard neutru al substantivului băiat. Un alt substantiv poate avea o terminație diferită sau aceeași formă vizibilă ca nominativ–acuzativul. Vezi vocativul românesc pentru tiparele detaliate.
Cum identifici cazul într-o propoziție?
Găsește mai întâi relația substantivului cu verbul sau cu alt substantiv, apoi verifică-i articolul și forma.
- Găsește subiectul. Acesta este de obicei la nominativ: Băiatul citește.
- Găsește obiectul direct. Acesta este la acuzativ: Citesc cartea.
- Găsește destinatarul. Acesta este la dativ: Îi dau băiatului cartea.
- Găsește posesorul. Acesta este la genitiv: cartea băiatului.
- Găsește adresarea directă. Un substantiv folosit pentru a chema pe cineva este la vocativ: Băiete, vino!
Ce rol au prepozițiile și pe?
Multe prepoziții obișnuite introduc un grup nominal cu formă de acuzativ: cu prietenul și la școală. Româna poate marca obiectul direct cu pe în contexte precum Îl văd pe băiat. Cuvântul pe este o marcă, nu un caz suplimentar al substantivului. Alegerea exactă a lui pe depinde de factori precum caracterul determinat al obiectului și faptul că acesta este sau nu o persoană; vezi marca obiectului direct pe pentru criteriile exacte de alegere.
Greșeli de evitat
- Nu presupune că băiatului înseamnă mereu destinatarul sau mereu posesorul. Este dativ după dau, dar genitiv după cartea.
- Nu căuta altă terminație pentru fiecare caz. Româna grupează frecvent nominativul cu acuzativul și genitivul cu dativul.
- Nu folosi genitivul ori dativul în adresarea directă: aceasta cere vocativul, ca în Băiete, vino!, despărțit de regulă prin virgulă.
Ce caz marchează adresarea directă în Băiete, vino!?
- Nominativ
- Acuzativ
- Genitiv
- Vocativ
Vocativul marchează adresarea directă. Băiete este aici forma de vocativ, nu subiectul poruncii.
Completează: Îi dau ___ cartea.
- băiatul
- băiatului
- băiete
- băieți
Băiatului numește destinatarul și răspunde la cui?, deci este la dativ.
Care enunț îl folosește pe băiatul ca subiect la nominativ?
- Băiatul citește cartea.
- Cartea băiatului este nouă.
- Îi dau băiatului cartea.
- Băiete, citește cartea!
În Băiatul citește cartea., băiatul este subiect, deci este la nominativ. Celelalte enunțuri folosesc un posesor, un destinatar sau adresarea directă.
Care enunț folosește băiatului pentru posesie, nu pentru destinatar?
- Cartea băiatului este nouă.
- Îi dau băiatului cartea.
- Băiatul citește cartea.
- Băiete, vino!
În cartea băiatului, băiatului răspunde la al cui?, deci este la genitiv. Aceeași formă vizibilă este la dativ în Îi dau băiatului cartea.
Care afirmație despre cazurile substantivului românesc este corectă?
- Nominativul și acuzativul au întotdeauna terminații diferite.
- Genitivul și dativul au întotdeauna terminații diferite.
- Aceeași formă băiatului poate fi genitiv sau dativ; rolul sintactic o identifică.
- Vocativul marchează întotdeauna subiectul.
Genitivul și dativul au frecvent aceeași formă. Posesia indică genitivul, iar destinatarul dativul.