Româna are cinci cazuri ale substantivului: nominativ, acuzativ, genitiv, dativ și vocativ. Cazul arată rolul substantivului în propoziție: Băiatul este aici.
Ce rol are fiecare caz românesc?
Folosește nominativul pentru subiect, acuzativul pentru obiectul direct sau numeroase complemente prepoziționale, genitivul pentru posesie, dativul pentru obiectul indirect și vocativul pentru adresarea directă.
| Caz | Rol principal | Întrebare utilă | Exemplu |
|---|---|---|---|
| Nominativ | subiect | cine? ce? | Băiatul citește. |
| Acuzativ | obiect direct sau complement după multe prepoziții | pe cine? ce? | Citesc cartea. |
| Genitiv | posesie sau apartenență | al cui? | Cartea băiatului este nouă. |
| Dativ | obiect indirect, adesea destinatar | cui? | Îi dau băiatului cartea. |
| Vocativ | adresare directă | nu răspunde unei întrebări sintactice | Băiete, vino! |
Cum marchează formele cazul?
La majoritatea substantivelor, recunoști cazul din rol, nu dintr-o terminație unică: nominativul și acuzativul au de obicei aceeași formă, la fel genitivul și dativul. Articolul hotărât și cel nehotărât fac frecvent diferența vizibilă.
| Tipar substantival | Nominativ–acuzativ | Genitiv–dativ | De observat |
|---|---|---|---|
| Masculin singular | un băiat / băiatul | unui băiat / băiatului | Substantivul rămâne băiat; articolul se schimbă. |
| Feminin singular | o casă / casa | unei case / casei | Forma se schimbă din casă în case; se schimbă și articolul. |
| Plural, model masculin | niște băieți / băieții | unor băieți / băieților | Substantivul rămâne băieți; articolul de plural se schimbă. |
Prima formă din fiecare pereche este nehotărâtă, iar a doua hotărâtă. La genitiv-dativ, articolele nehotărâte sunt unui pentru masculin și neutru singular, unei pentru feminin singular și unor pentru plural. Articolul hotărât se atașează substantivului: compară băiatul cu băiatului și băieții cu băieților.
Cum identifici cazul într-o propoziție?
Găsește mai întâi relația substantivului cu verbul sau cu alt substantiv, apoi verifică-i articolul și forma.
- Găsește subiectul: persoana sau lucrul care face acțiunea ori despre care se afirmă ceva este de obicei la nominativ: Băiatul citește.
- Găsește obiectul direct: lucrul afectat direct de verb este la acuzativ: Citesc cartea.
- Găsește destinatarul sau beneficiarul: persoana care primește ceva este la dativ: Îi dau băiatului cartea.
- Găsește posesia sau apartenența: posesorul este la genitiv: cartea băiatului.
- Dacă vorbitorul cheamă ori se adresează cuiva, folosește vocativul: Băiete, vino!
Ce rol au prepozițiile și pe?
Multe prepoziții obișnuite introduc un grup cu formă de acuzativ: cu prietenul, la școală. Obiectul direct poate folosi și pe în contexte precum Îl văd pe băiat; pe este o marcă, nu un al șaselea caz. Alegerea exactă depinde de factori precum determinarea și caracterul uman al obiectului; vezi marca obiectului direct pe.
Variație esențială
Exemplele aparțin românei standard contemporane neutre. Denumirea cazului descrie funcția chiar dacă grafia coincide: băiatului este genitiv în cartea băiatului, dar dativ în Îi dau băiatului cartea.
- Nominativ–acuzativ și genitiv–dativ sunt perechi de forme, nu cinci serii complet distincte de terminații. Rolul sintactic decide cazul.
- Formele de vocativ depind de substantiv. Băiete este vocativul standard neutru al lui băiat, dar alte substantive pot avea altă terminație sau aceeași formă ca nominativ-acuzativul. Vezi vocativul românesc.
- Variantele regionale, populare, arhaice și foarte colocviale depășesc această prezentare A2; nu le considera model neutru. Formele cazuale ale pronumelor sunt și ele un subiect separat.
Greșeli de evitat
- Nu presupune că băiatului înseamnă mereu destinatarul sau mereu posesorul. Este dativ după dau, dar genitiv după cartea.
- Nu căuta altă terminație pentru fiecare caz. Româna grupează frecvent nominativul cu acuzativul și genitivul cu dativul.
- Nu folosi genitivul ori dativul în adresarea directă: aceasta cere vocativul, ca în Băiete, vino!, despărțit de regulă prin virgulă.
Ce caz marchează adresarea directă în Băiete, vino!?
- Nominativ
- Acuzativ
- Genitiv
- Vocativ
Vocativul este folosit când vorbitorul i se adresează direct cuiva. Băiete nu este subiectul poruncii.
Completează: Îi dau ___ cartea.
- băiatul
- băiatului
- băiete
- băieți
Destinatarul răspunde la cui?, deci este la dativ: băiatului.
Care enunț îl folosește pe băiatul ca subiect la nominativ?
- Băiatul citește cartea.
- Cartea băiatului este nouă.
- Îi dau băiatului cartea.
- Băiete, citește cartea!
În primul enunț, băiatul este subiect, deci nominativ. Celelalte folosesc un posesor, un destinatar sau adresarea directă.
Care enunț folosește băiatului pentru posesie, nu pentru destinatar?
- Cartea băiatului este nouă.
- Îi dau băiatului cartea.
- Băiatul citește cartea.
- Băiete, vino!
În cartea băiatului, forma răspunde la al cui?, deci este genitiv. Aceeași grafie este dativ după dau.
Care afirmație despre cazurile substantivului românesc este corectă?
- Nominativul și acuzativul au întotdeauna terminații diferite.
- Genitivul și dativul au întotdeauna terminații diferite.
- Aceeași formă băiatului poate fi genitiv sau dativ; rolul sintactic o identifică.
- Vocativul marchează întotdeauna subiectul.
Genitivul și dativul au frecvent aceeași formă. Posesia indică genitivul, iar destinatarul dativul.