Propozițiile subordonate finite din română păstrează de regulă ordinea subiect + verb la un mod personal + obiect sau complement: Cred că Maria citește cartea. Conjuncția nu împinge automat verbul la sfârșit. O subordonată circumstanțială poate apărea înaintea sau după propoziția principală fără să-și schimbe ordinea internă.
Care este ordinea neutră în interiorul unei subordonate?
Folosește subiect + verb la un mod personal + obiect sau complement drept tipar neutru de pornire în interiorul subordonatei. Româna poate totuși omite subiectul sau schimba ordinea constituenților în funcție de structura informațională.
| Parte a propoziției | Rol | Exemplu |
|---|---|---|
| Conector | Introduce propoziția subordonată | că |
| Subiect | Numește sau identifică participantul | Maria |
| Verb la un mod personal | Exprimă timpul și acordul | citește |
| Complement direct | Desemnează elementul asupra căruia se răsfrânge acțiunea | cartea |
Tiparul subiect–verb–obiect este și punctul de pornire neutru într-o propoziție principală; vezi ordinea de bază a cuvintelor. Româna poate muta un constituent pentru focalizare. Tiparul neutru nu devine însă unul cu verbul la final, ca în unele limbi.
Unde poate apărea o subordonată circumstanțială?
O propoziție subordonată circumstanțială poate preceda sau urma principala. Când apare prima, limita este marcată frecvent în scris prin virgulă.
| Ordine | Exemplu românesc | Relație |
|---|---|---|
| Subordonată + principală | Dacă plouă, rămânem acasă. | Ploaia este condiția rămânerii acasă. |
| Principală + subordonată | Rămânem acasă dacă plouă. | Aceeași condiție urmează propoziției principale. |
| Subordonată + principală | Deși este târziu, continuăm. | Ora târzie este cadrul concesiv. |
| Principală + subordonată | Continuăm deși este târziu. | Același cadru concesiv urmează principalei. |
Mutarea propoziției poate schimba ceea ce ascultătorul tratează drept punct de pornire sau fundal, fără să schimbe relația de bază: Dacă ai timp, sună-mă. și Sună-mă dacă ai timp. Combinațiile mai complexe de propoziții pot urma alte reguli de punctuație.
Unde se așază subiectul?
În tiparul neutru, păstrează subiectul exprimat înaintea verbului la un mod personal. Româna poate omite subiectul când verbul și contextul îl identifică. Subiectul poate urma verbului și atunci când este nou introdus sau evidențiat. Pentru contrastul mai larg dintre subiectul omis și cel exprimat, vezi omiterea și poziția subiectului.
| Tipar al subiectului | Exemplu |
|---|---|
| Subiect recuperabil din context, neexprimat | Știu că lucrează acasă. Contextul indică subiectul verbului lucrează. |
| Subiect diferit, exprimat neutru | Știu că Maria lucrează acasă. |
| Subiect nou sau evidențiat după verb | Cred că a venit Maria. Faptul că Maria apare după verb nu transformă acest nume în complement; verbul a venit este intranzitiv. |
Cum influențează că, să și ca…să ordinea?
Conectorul stabilește cadrul de la începutul subordonatei. Că introduce frecvent un conținut relatat sau cunoscut. Să marchează conjunctivul prezent. Ca…să așază un constituent exprimat ori focalizat înaintea verbului la conjunctiv.
| Cadru | Ordine | Exemplu |
|---|---|---|
| Conținut relatat | verb principal + că + subiect + verb la un mod personal | Știu că Ana este acasă. |
| Completivă la conjunctiv | expresie principală + să + verb | Vreau să plec acum. |
| Subiect exprimat sau focalizat | expresie principală + ca + subiect + să + verb | Vreau ca Ana să plece acum. |
Nu trata ca drept înlocuitor al lui să. În Vreau ca Ana să plece, ca precedă subiectul exprimat, iar să rămâne imediat înaintea verbului la conjunctiv. Un subiect diferit poate fi înțeles și fără ca: Vreau să pleci. Vezi „că” sau „să” în propozițiile completive și conjunctivul prezent pentru contrastele mai largi de formă și sens.
Unde se așază nu și pronumele scurte?
Într-o propoziție cu că și verb la un mod personal, așază nu înaintea verbului. După să, pune nu și pronumele neaccentuate între să și verb.
| Tipar | Exemplu românesc | Interpretare |
|---|---|---|
| Propoziție negativă cu că | Știu că nu vine azi. | Știu că venirea nu are loc astăzi. |
| Propoziție negativă cu să | Vreau să nu pleci încă. | Doresc ca plecarea ta să nu aibă loc încă. |
| Clitic de complement după să | Vreau să-l văd mâine. | Doresc să văd mâine un bărbat sau un obiect masculin. |
| Clitic de dativ după să | Te rog să-i scrii Mariei. | Cererea este ca mesajul să îi fie adresat Mariei. |
Pronumele scurt rămâne aproape de verb, însă forma sa scrisă exactă depinde de grupul de clitice și de forma verbală. Pentru același sens de dativ la persoana I, sunt standard atât forma compactă să-mi scrii, cât și cea extinsă să îmi scrii. Pentru combinații precum dativ + acuzativ, vezi ordinea pronumelor clitice.
Cum marchează o formă relativă limita propoziției?
O propoziție relativă își păstrează ordinea internă după forma relativă: Am citit cartea pe care o recomanzi. Aici, o recomanzi are cliticul de complement înaintea verbului la un mod personal, iar pe care leagă propoziția de cartea. Vezi propozițiile relative pentru rolurile lui care, ce și ale formelor înrudite.
Greșeli de evitat
- Nu copia tiparul cu verbul la final din germană sau din altă limbă cu această regulă: folosește Știu că Maria citește cartea, nu o variantă care așază cartea înainte de citește ca ordine neutră.
- Nu presupune că un substantiv de după verb este complement. În Cred că a venit Maria, Maria este subiectul verbului a venit.
- Nu pune nu înainte de să într-un conjunctiv negativ: folosește să nu pleci, nu nu să pleci.
- Nu omite să după un subiect exprimat în cadrul focalizat: folosește Vreau ca Ana să plece, nu Vreau ca Ana plece.
- Nu trata o subordonată circumstanțială antepusă drept întrebare. Poziția ei nu este fixă. Atât Dacă plouă, rămânem acasă, cât și Rămânem acasă dacă plouă au ordini obișnuite, dar puncte de pornire discursive diferite.
Care propoziție folosește ordinea neutră subiect–verb–complement în interiorul subordonatei cu că?
- Cred că Maria citește cartea.
- Cred Maria că citește cartea.
- Cred că Maria citește este cartea.
- Cred că Maria cartea citește este.
În subordonată, Maria este subiectul. Citește este verbul la un mod personal. Cartea este complementul direct. Conectorul că precedă propoziția și nu mută verbul la final.
Completează tiparul cu subiect focalizat: Vreau ___ Ana să plece acum.
- că
- să
- ca
- de
Folosește ca înaintea subiectului exprimat sau focalizat, apoi păstrează să înaintea verbului la conjunctiv: Vreau ca Ana să plece acum.
Care propoziție folosește poziția neutră a lui nu într-o subordonată cu verb la un mod personal?
- Știu că Ana vin nu azi.
- Știu că Ana nu vine azi.
- Știu nu că Ana vine azi.
- Știu că Ana să nu vine azi.
În subordonata negativă neutră cu că, nu apare direct înaintea verbului la un mod personal: Ana nu vine. Celelalte poziții nu formează ordinea negativă obișnuită.
Alege propoziția românească în care dorința este ca interlocutorul să nu plece încă.
- Vreau că nu pleci încă.
- Vreau ca nu pleci încă.
- Vreau nu să pleci încă.
- Vreau să nu pleci încă.
După să, marca negativă precedă verbul la conjunctiv: să nu pleci. Adverbul încă urmează verbului în această propoziție.
Care este subiectul în Cred că a venit Maria?
- că
- vorbitorul eu neexprimat
- a venit
- Maria
Maria este subiectul grupului verbal intranzitiv a venit. Poziția de după verb poate introduce sau evidenția participantul; ea nu transformă subiectul în complement.