Româna folosește trei forme scrise pentru roluri gramaticale diferite: posesivul sa din Cartea sa este pe masă., marca de conjunctiv să din Vreau să citesc. și forma cu cratimă s-a din S-a întors devreme. Grafia depinde de rolul gramatical.
Cum alegi între sa, să și s-a?
Folosește sa pentru posesie cu un substantiv feminin singular, să înaintea unui verb la conjunctiv prezent și s-a când forma neaccentuată scurtă s- a lui se se leagă de auxiliarul a la perfectul compus.
| Formă | Rol gramatical | Test de alegere | Exemplu |
|---|---|---|---|
| sa | Adjectiv posesiv | Arată cui îi aparține un lucru și se acordă cu un substantiv feminin singular. | sora sa |
| să | Marcă a conjunctivului prezent | Este urmat de un verb la un mod personal într-o propoziție despre dorință, nevoie, posibilitate sau alt sens asemănător. | Vreau să plec. |
| s-a | Clitic + auxiliarul a | Începe de regulă un grup verbal la perfectul compus, înaintea unui participiu. | S-a deschis ușa. |
Când este sa formă posesivă?
Sa este forma de feminin singular a adjectivului posesiv de persoana a III-a și determină un substantiv feminin singular: cartea sa, fiica sa și ideea sa. Genul posesorului nu schimbă forma; acordul se face cu lucrul posedat. Compară fratele său cu sora sa. Vezi adjectivele și pronumele posesive pentru întregul sistem.
Când marchează să conjunctivul?
Folosește să înaintea unui verb la conjunctiv prezent după expresii de dorință, necesitate, posibilitate, permisiune, sfat sau evaluare: Vreau să învăț., Trebuie să pleci. și Este posibil să plouă. Verbul de după să exprimă persoana și numărul.
Aceeași grafie apare și în tiparul frecvent de viitor o să: O să vin mâine. Aici să are altă funcție, dar își păstrează diacritica. Vezi conjunctivul prezent românesc și viitorul cu o să pentru tiparele complete.
Când se scrie forma cu cratimă s-a?
Scrie s-a când forma neaccentuată scurtă s- a lui se precedă auxiliarul a de persoana a III-a singular la perfectul compus. Urmează de regulă un participiu: S-a întors., S-a oprit autobuzul. și S-a spus adevărul. Sensul exact al formei scurte depinde de verb și de context, dar grafia cu cratimă rămâne aceeași. Vezi perfectul compus românesc, pronumele reflexive și cratima românească.
Ce greșeli trebuie să eviți?
- Nu alege sa doar pentru că seamănă în pronunțare cu să. Compară posesivul din Cartea sa cu marca de conjunctiv din Vreau să citesc.
- Nu folosi să înaintea unui substantiv când exprimi posesia: scrie sora sa, nu sora să.
- Nu înlocui s-a cu un spațiu sau cu să: scrie S-a întors, cu cliticul și auxiliarul unite prin cratimă.
- Nu presupune că genul posesorului determină forma sa. Substantivul care denumește obiectul posedat controlează acordul: fratele său, dar sora sa.
- Păstrează diacritica și cratima: sa, să și s-a sunt forme scrise diferite. Vezi diacriticele românești.
Care enunț folosește sa ca adjectiv posesiv?
- Cartea sa este pe masă.
- S-a întors acasă.
- Vreau să citesc.
- Trebuie să pleci.
În Cartea sa, forma sa arată cui îi aparține cartea și se acordă cu substantivul feminin singular cartea. Celelalte enunțuri folosesc s-a într-un grup verbal la trecut sau să drept marcă a conjunctivului.
Completează enunțul: Vreau ___ citesc acum.
- s-a
- să
- sa
- său
După vreau, acțiunea este exprimată prin conjunctivul prezent: Vreau să citesc. Forma să cere diacritica; sa este posesiv, iar s-a aparține altei construcții verbale.
Care enunț arată corect că ea s-a întors devreme?
- Ea se-a întors devreme.
- Ea s-a întoarsă devreme.
- Ea s-a întors devreme.
- Ea să întors devreme.
Perfectul compus folosește s-a înaintea participiului întors: Ea s-a întors devreme. Celelalte variante scriu greșit combinația dintre clitic și auxiliar, folosesc o formă greșită a participiului sau introduc marca de conjunctiv în construcția nepotrivită.
Care enunț folosește corect forma posesivă după sora?
- El vorbește cu sora să.
- El vorbește cu sora s-a.
- El vorbește cu sora său.
- El vorbește cu sora sa.
Substantivul feminin singular sora cere forma posesivă sa: El vorbește cu sora sa. Formele să și s-a au roluri verbale, iar său se acordă cu un substantiv masculin sau neutru la singular.
De ce se spune fratele său, dar sora sa pentru același posesor?
- Forma se schimbă după genul posesorului.
- Posesivul se acordă în gen și număr cu substantivul care denumește lucrul posedat.
- Sa se folosește numai la sfârșitul enunțului.
- Său este forma de trecut a lui sa.
Posesivul se acordă cu lucrul posedat, nu cu posesorul. Fratele este masculin singular și cere său; sora este feminin singular și cere sa.