Vocativul românesc

Învață cum marchează româna adresarea directă, când substantivul primește o formă specială și ce forme depind de registru.

Vocativul este forma substantivului folosită când te adresezi direct cuiva. În Băiete, vino aici!, forma băiete denumește persoana chemată, nu subiectul poruncii.

Cum se formează vocativul românesc?

Folosește forma specială de vocativ când substantivul are una; multe substantive românești păstrează însă aceeași formă vizibilă de nominativ-acuzativ folosită pentru subiecte și numeroase complemente.

TiparExempluDe observat
Masculin terminat în consoanăbăiat → băiete, prieten → prieteneTerminația nearticulată frecventă este -e; radicalul se poate schimba, ca alternanța a → e din băiete.
Masculin terminat în -efrate → frateForma vizibilă rămâne aceeași; contextul și intonația indică adresarea directă.
Vocativ masculin în -ule (articulat)băiat → băiatule, domn → domnuleDOOM3 consemnează aceste forme ca vocative articulate. Domnule! este apelativul politicos standard.
Substantiv feminin fără terminație specialămamă → mamă, doamnă → doamnă, fată → fatăSubstantivul poate semăna cu forma de nominativ-acuzativ, dar are valoare de vocativ când i te adresezi cuiva.
Adresare la plural cu -lordomni → domnilor, fete → fetelor, doamne → doamnelorEste un tipar frecvent de vocativ plural pentru adresarea directă.
Plural neschimbatprieteni → prieteni, băieți → băiețiApelativele frecvente la plural pot păstra forma obișnuită de plural.

Cum folosești vocativul într-un enunț?

Așază substantivul care denumește persoana apelată în afara structurii propoziției și desparte-l de regulă prin virgulă. El nu este subiectul, obiectul direct sau destinatarul verbului care urmează.

  • La început: Prietene, așteaptă-mă!
  • La mijloc: Vino, domnule, mai aproape.
  • La sfârșit: Ascultă-mă, mamă.
  • Într-o adresare la plural: Doamnelor, vă mulțumesc pentru răbdare.

Ce se schimbă când apar adjective și titluri?

Un adjectiv se poate acorda cu substantivul adresării, în timp ce substantivul își păstrează ori își primește forma de vocativ: Dragă prietene, am o întrebare. În adresarea respectuoasă, exemplul Domnule profesor, vă rog să intrați. pune titlul la vocativ domnule înaintea profesiei.

  • Folosește dragă pentru o singură persoană și dragi pentru mai multe: Dragă soră, dragi prieteni.
  • Adresarea formală admite atât stimate domn, cât și stimate domnule, așa că nu da automat fiecărui substantiv următor o terminație specială. Domnule profesor este o formulă politicoasă standard.

Sistemul cazurilor românești te ajută să deosebești adresarea directă la vocativ de formele comune genitivului și dativului, iar genul substantivelor te ajută să anticipezi tiparele posibile.

Ce alegeri de vocativ depind de registru sau de construcție?

Unele terminații speciale sunt lexicale ori marcate. Învață mai întâi forma neutră a românei standard contemporane și verifică registrul unei forme înainte de a o folosi în scrierea formală sau neutră.

Substantiv de bazăFormă neutră sau standardFormă marcată ori suplimentarăEtichetă
fatăfatăfatoDOOM3 marchează forma fato drept populară.
sorăsorăsoroDOOM3 le consemnează pe amândouă pentru sensul de rudenie relevant; învață soră drept alegerea nemarcată.

Terminațiile vocativului pot semnala familiaritate, politețe sau o nuanță socială marcată. Pentru această distincție de registru, vezi româna neutră, formală și conversațională. Nu considera greșită forma neschimbată când vocativul standard al substantivului este identic cu nominativ-acuzativul, ca la mamă, doamnă și prieteni.

Greșeli de evitat

  • Nu folosi forma hotărâtă obișnuită în orice adresare directă: domnul desemnează un domn într-un grup referențial, în timp ce domnule este vocativul politicos.
  • Nu presupune că orice vocativ se termină în -e sau -o. Mamă, doamnă, prieteni și băieți sunt forme standard de adresare directă fără aceste terminații.
  • Nu omite virgula din jurul vocativului când acesta este un apelativ independent: compară Prietene, ascultă! cu un enunț în care prietenul este subiect.
  • Nu trata fato drept forma neutră implicită a lui fată: DOOM3 o etichetează drept populară, așa că folosește fată dacă registrul urmărit nu justifică forma marcată.
  1. Care enunț i se adresează direct interlocutorului?

    • Prietene, așteaptă-mă!
    • Prietenul mă așteaptă.
    • Cartea prietenului este aici.
    • Îi dau prietenului cartea.

    Prietene se află în afara propoziției și îl cheamă pe interlocutor, deci este vocativ. Celelalte forme au rol de subiect, posesor și destinatar.

  2. Care este vocativul nearticulat standard folosit pentru a te adresa unui băiat?

    • băiatule
    • băiete
    • băiatul
    • băiatului

    Vocativul nearticulat este băiete. Băiatule este și el consemnat ca vocativ articulat, iar băiatul și băiatului nu sunt forma nearticulată cerută aici.

  3. Completează adresarea politicoasă: „___, vă rog să așteptați.”

    • Domnul
    • Domnului
    • Domnule
    • Domni

    Domnule este vocativul politicos standard al substantivului domn. Domnul este forma hotărâtă referențială, domnului este genitiv-dativ, iar domni este plural.

  4. Care enunț folosește vocativul standard în adresarea către o mamă?

    • Mamă, vino puțin!
    • Mamei, vino puțin!
    • Mame, vino puțin!
    • Mămă, vino puțin!

    Mamă este una dintre formele frecvente de adresare directă fără terminație specială. Celelalte variante nu reprezintă vocativul singular standard al substantivului mamă.

  5. Care este descrierea cea mai potrivită a formei fato în româna standard actuală?

    • Este singurul vocativ corect al lui fată.
    • Este vocativul formal neutru al lui fată.
    • Este o formă populară, consemnată alături de vocativul standard fată.
    • Este forma de genitiv-dativ a lui fată.

    DOOM3 consemnează fată ca vocativ și marchează fato drept formă populară. Aceasta poate apărea într-o adresare familiară ori populară marcată, dar nu este alegerea neutră implicită.

Verifică ce ai învățat

1 / 5
Care enunț i se adresează direct interlocutorului?
Exercițiu

Învață această lecție ca parte din…

Vezi și

← Înapoi la biblioteca de gramatică