Subiectul, predicatul și complementul direct

O propoziție românească de bază este organizată în jurul unui predicat; în funcție de verb, poate avea și subiect, și complement direct. În Mara deschide fereastra, Mara este subiectul, deschide este predicatul, iar fereastra este complementul direct.

Cum identifici subiectul, predicatul și complementul direct?

Pornește de la verbul la un mod personal, adică forma care exprimă timpul, persoana și numărul; folosește sensul și acordul pentru a-i găsi subiectul, apoi caută un complement direct numai dacă verbul poate primi unul.

1. Găsește predicatul. Poate fi alcătuit dintr-un singur verb la un mod personal, ca citește, sau dintr-un grup verbal, ca a pregătit.
2. Găsește subiectul întrebând cine sau ce este legat de predicat, apoi verifică acordul în persoană și număr: Fata citește, dar Fetele citesc.
3. Cu un verb tranzitiv, întreabă pe cine sau ce afectează acțiunea. În Ce deschide Mara?, răspunsul fereastra identifică complementul direct.

Când poate fi omis subiectul sau așezat după verb?

Româna lasă adesea pronumele-subiect neexprimat, deoarece terminația verbului îl identifică, iar un subiect exprimat poate apărea după predicat. Ambele sunt tipare neutre ale românei standard, nu simple prescurtări conversaționale.

• Pregătim cina. Terminația -im identifică subiectul neexprimat de persoana I plural, noi.
• Au sosit invitații. În acest enunț, invitații este subiectul, deși urmează predicatului au sosit; auxiliarul de plural au se acordă cu el.
• Plouă este o propoziție impersonală și nu are subiect gramatical. Româna nu adaugă un cuvânt lipsit de referință numai pentru a ocupa poziția subiectului.

Ce verbe pot avea complement direct?

Un verb tranzitiv poate primi un complement direct, iar un verb intranzitiv nu poate. Prin urmare, un enunț românesc complet nu are nevoie obligatoriu de complement direct.

• Mara deschide fereastra. Verbul tranzitiv a deschide are complementul direct fereastra.
• Trenul sosește. Verbul intranzitiv a sosi formează un enunț complet fără complement direct.
• Cu o persoană determinată, vei întâlni adesea pe împreună cu un pronume-obiect: Radu o sună pe Ioana. Articolul despre marcarea complementului direct cu pe explică tiparul.

Când nu este complement direct cuvântul de după verb?

După utilizarea copulativă a verbului a fi, termenul care identifică ori descrie subiectul face parte dintr-un predicat nominal și nu este complement direct: în Mihai este medic, este medic este predicatul, iar medic îl identifică pe Mihai. Compară cu Mihai citește raportul, unde raportul este complementul direct al verbului tranzitiv citește.

Greșeli de evitat

• Nu presupune că primul substantiv este întotdeauna subiectul. În Au sosit invitații, substantivul postverbal invitații este subiectul.
• Nu căuta un complement direct în orice enunț. Trenul sosește și Plouă sunt complete fără unul.
• Nu numi complement direct descrierea de după verbul copulativ a fi. În Irina este obosită, forma obosită descrie subiectul și face parte din predicatul nominal.