Româna redă cuvintele rostite exact fie între ghilimele românești, fie pe un rând nou de dialog. În Maria a spus: „Vin mâine.”, două puncte introduc replica. Enunțul reprodus începe cu majusculă, iar punctul lui rămâne în interiorul ghilimelelor.
Cum încadrezi vorbirea directă?
Alege un singur tipar de prezentare: folosește „...” pentru o replică integrată în enunțul din jur sau începe cu – un rând nou pentru fiecare intervenție a unui vorbitor. În formatul de bază, nu combina cele două marcaje.
| Prezentare | Cadru de punctuație | Exemplu |
|---|---|---|
| Replica după propoziția introductivă | Propoziție introductivă + două puncte + replică între ghilimele | Maria a spus: „Vin mâine.” |
| Replica înaintea cuvintelor autorului | Replică între ghilimele + cuvintele autorului | „Vin mâine”, a spus Maria. |
| Rând de dialog | Rând nou + linie de dialog + cuvintele rostite | – Vin mâine. |
| Rând de dialog urmat de cuvintele autorului | Replica + virgulă + cuvintele autorului | – Vin mâine, a spus Maria. |
Când se încheie propoziția introductivă cu două puncte?
Când propoziția introductivă apare prima, iar replica citată este un enunț complet reprodus, încheie introducerea cu două puncte. Apoi deschide ghilimelele și începe replica printr-o majusculă.
- Scrie propoziția introductivă: Maria a spus.
- Adaugă două puncte fiindcă urmează reproducerea mesajului: Maria a spus:
- Deschide ghilimelele și scrie enunțul original cu majuscula proprie: „Vin mâine.”
- Închide ghilimelele după semnul final al replicii: Maria a spus: „Vin mâine.”
Tiparul cu două puncte după propoziția introductivă se folosește cu enunțuri declarative, întrebări și porunci: Maria a întrebat: „Vii mâine?” și Maria a strigat: „Așteaptă!”
Cum punctuezi cuvintele autorului așezate după replică?
Când replica apare prima, separ-o de cuvintele autorului prin virgulă în tiparul de bază. Semnul întrebării, semnul exclamării sau punctele de suspensie care aparțin cuvintelor citate se păstrează. Cuvintele autorului încep cu literă mică: „Vii mâine?”, a întrebat Maria.
| Finalul replicii | Exemplu | De observat |
|---|---|---|
| Enunț declarativ | „Plec acum”, a spus Maria. | Cuvintele autorului sunt despărțite prin virgulă, iar a spus începe cu literă mică. |
| Întrebare | „Vii mâine?”, a întrebat Maria. | Semnul întrebării aparține replicii citate; după ea urmează în continuare cuvintele autorului. |
| Exclamație | „Așteaptă!”, a strigat Maria. | Semnul exclamării redă forța replicii citate. |
| Puncte de suspensie | „Poate...”, a răspuns Maria. | Punctele de suspensie fac parte din formularea ezitantă citată. |
Cum funcționează rândurile de dialog?
Într-un dialog, începe intervenția fiecărui vorbitor pe un rând nou, cu linia de dialog –. Linia marchează începutul vorbirii directe, așadar tiparul de bază nu mai pune și ghilimele în jurul replicii.
- Așază intervenția fiecărui vorbitor pe un rând nou: – Plecăm la opt. / – Bine, te aștept.
- Păstrează același stil al liniei de dialog în tot textul. Linia de dialog este mai lungă decât cratima dintr-o formă precum m-a și se desparte prin spațiu de cuvintele care urmează.
- Dacă după replică apar cuvintele autorului, pune o virgulă înaintea lor: – Plecăm la opt, a spus Maria.
- Nu scrie rândul de bază sub forma – „Plecăm la opt.”; linia și ghilimelele ar reprezenta două cadre de prezentare concurente.
Unde se așază semnul final?
Alege semnul final după sensul enunțului reprodus. Un enunț declarativ primește punct, iar o întrebare primește semnul întrebării. O poruncă sau o reacție puternică poate primi semnul exclamării. Ezitarea ori o replică neterminată poate fi marcată prin puncte de suspensie. Între ghilimele, așază semnul înaintea ghilimelei de închidere.
| Sensul replicii | Forma românească | Observație |
|---|---|---|
| Enunț declarativ | Maria a spus: „Plec.” | Replica este o afirmație. |
| Întrebare | Maria a întrebat: „Pleci?” | Replica cere un răspuns. |
| Poruncă sau reacție puternică | Maria a strigat: „Nu pleca!” | Semnul exclamării redă intensitatea. |
| Ezitare sau replică neterminată | Maria a murmurat: „Poate...” | Punctele de suspensie redau ezitarea. |
Ce majuscule și ce ghilimele folosești?
O replică completă de vorbire directă introdusă după două puncte sau după linia de dialog începe cu majusculă: Maria a spus: „Plec acum.” și – Plec acum. Cuvintele autorului aflate după replica citată încep de regulă cu literă mică: „Plec acum”, a spus Maria. Simplul cuvânt sau grup de cuvinte menționat în interiorul unui enunț se deosebește de o replică completă: Termenul „dialog” apare în text.
- Folosește perechea de ghilimele românești „...” pentru un citat obișnuit integrat în text. Dacă un citat conține alt citat, sistemele tipografice pot folosi «...» pentru nivelul interior; păstrează consecvent nivelurile.
- Nu lăsa spații imediat după ghilimeaua de deschidere sau înaintea celei de închidere: scrie „Vin mâine.”, nu „ Vin mâine. ”.
- Nu confunda linia de dialog – cu cratima românească - din forme precum m-a. Au roluri și reguli de spațiere diferite.
- Când verbul de declarație urmează unei întrebări sau exclamații citate, păstrează litera mică: scrie „Vii?”, a întrebat Maria., nu „Vii?”, A întrebat Maria.
Ce variații de registru trebuie să recunoști?
Acest cadru de punctuație este compatibil cu scrierea neutră, formală, conversațională și literară. În narațiunea literară, verbul de declarație poate apărea la perfectul simplu după replica de dialog: – Vin imediat, zise Maria. Proza contemporană neutră poate folosi în schimb perfectul compus: – Vin imediat, a spus Maria. Punctuația rămâne aceeași; alegerea verbului produce un efect de registru narativ.
Greșeli de evitat
- Când o propoziție introductivă anunță un citat complet, folosește două puncte: scrie Maria a spus: „Vin mâine.”, nu Maria a spus, „Vin mâine.”.
- Nu pune punct înaintea cuvintelor autorului care urmează unui enunț declarativ citat în acest tipar: scrie „Plec acum”, a spus Maria., nu „Plec acum.”, a spus Maria.
- Nu scrie cu majusculă a spus, a întrebat sau a răspuns după replică, dacă secvența nu începe o propoziție independentă nouă.
- Nu combina linia de dialog cu ghilimelele pentru aceeași replică de bază și nu înlocui linia de dialog cu o cratimă scurtă.
Care propoziție urmează tiparul prezentat, cu două puncte între propoziția introductivă și replica directă completă?
- Maria a spus, „Vin mâine.”
- Maria a spus: „Vin mâine.”
- Maria a spus „Vin mâine”.
- Maria a spus – „Vin mâine.”
Două puncte introduc o replică completă după propoziția introductivă: Maria a spus: „Vin mâine.” Celelalte variante folosesc virgulă, omit cele două puncte sau combină linia de dialog cu ghilimelele.
Care variantă este un rând de dialog de bază formatat corect?
- – Plec mâine.
- - Plec mâine.
- „Plec mâine.”
- – „Plec mâine.”
O replică de dialog începe pe un rând propriu cu linia de dialog – și, în acest format, nu mai are nevoie de ghilimele. Cratima scurtă este alt semn. Ghilimelele singure folosesc cadrul citatului integrat, iar ultima variantă combină ambele cadre.
Care variantă urmează tiparul prezentat pentru punctuarea unei întrebări directe după propoziția introductivă?
- Maria a întrebat, „Vii mâine?”
- Maria a întrebat: „Vii mâine.”
- Maria a întrebat: „Vii mâine?”
- Maria a întrebat „Vii mâine?”
Pune două puncte după propoziția introductivă. Întrebarea reprodusă își păstrează semnul întrebării în interiorul ghilimelelor: Maria a întrebat: „Vii mâine?”
Care propoziție urmează tiparul prezentat pentru cuvintele autorului după un enunț declarativ citat?
- „Plec acum.”, a spus Maria.
- „Plec acum” a spus Maria.
- „Plec acum”; a spus Maria.
- „Plec acum”, a spus Maria.
În acest tipar de bază, pune o virgulă după enunțul declarativ citat și începe cuvintele autorului cu litera mică a: „Plec acum”, a spus Maria.
Care variantă folosește cadrul de bază al rândului de dialog în narațiunea literară?
- - Vin imediat, zise Maria.
- – Vin imediat, zise Maria.
- – „Vin imediat”, zise Maria.
- – Vin imediat, Zise Maria.
Narațiunea literară poate folosi zise după replică, păstrând cadrul de bază al rândului de dialog: – Vin imediat, zise Maria. Celelalte variante folosesc o cratimă scurtă, combină linia de dialog cu ghilimelele sau încep cuvintele autorului cu majusculă.