Adverbe de timp și de frecvență

Învață adverbele românești care arată când și cât de des se petrece ceva, inclusiv pozițiile lor obișnuite și construcțiile negative.

Adverbele de timp și de frecvență arată când se petrece o acțiune sau cât de des se repetă: Azi lucrez, dar mâine mă odihnesc. (lucrez în ziua de astăzi și mă odihnesc în ziua următoare). Aceste adverbe sunt invariabile.

Ce adverbe românești arată când se petrece ceva?

Alege un adverb de timp comparând momentul acțiunii cu momentul vorbirii sau cu un alt reper temporal din context. Aceste adverbe sunt deictice: sensul lor depinde de reperul respectiv.

AdverbSens de bazăExemplu
acumîn momentul de fațăAcum sunt acasă. (în acest moment mă aflu acasă)
atunciîn momentul acelaAtunci eram student. (în perioada despre care vorbim eram student)
azi sau astăziîn ziua de fațăAzi citesc. (citesc în ziua de astăzi)
ieriîn ziua precedentăIeri am lucrat. (am lucrat în ziua dinaintea celei de azi)
mâineîn ziua următoareMâine merg la curs. (merg la curs în ziua de după cea de azi)

Acum are ca reper momentul vorbirii. Atunci trimite la un alt moment, de obicei unul din povestire sau din conversație: Acum locuiesc aici, dar atunci locuiam la Cluj. (în prezent locuiesc aici, însă în perioada amintită locuiam la Cluj). Azi și astăzi au același sens; azi este forma mai scurtă, folosită în mod obișnuit în vorbirea curentă.

Cum schimbă deja, încă și mai sensul temporal?

Aceste adverbe scurte arată dacă o acțiune s-a încheiat, continuă, este așteptată sau se repetă. Sensul exact depinde de context, de aceea este bine să le înveți în propoziții întregi.

AdverbIdee exprimată de obiceiExemplu
dejaacțiune realizată înainte de momentul așteptat sau până acumAm ajuns deja. (am ajuns până în acest moment)
încăcontinuarea unei situațiiÎncă lucrez. (continui să lucrez)
maicontinuare, repetare sau, într-o construcție negativă, încetareMai citesc puțin. (continui să citesc încă puțin)
încă nuacțiune nerealizată până în prezentÎncă nu am terminat. (acțiunea de a termina nu s-a produs până acum)
nu maiîncetarea unei situații anterioareNu mai lucrez aici. (am încetat să lucrez aici)

Poziția lui mai depinde de forma verbală. Cu un verb simplu la mod personal — adică o formă care exprimă timpul — mai urmează după nu: Nu mai lucrez. Când există un auxiliar, mai poate apărea între acesta și verbul de bază: Am mai fost aici. (am fost aici și înainte sau am revenit aici). Repetarea, continuarea și sensul negativ se stabilesc din context, așa că mai nu are o singură traducere potrivită în toate situațiile.

Cât de des se petrece ceva?

Adverbele de frecvență răspund în linii mari la întrebarea cât de des?. Scara de mai jos este orientativă, nu corespunde unor procente exacte. Adesea și deseori au sensuri foarte apropiate.

AdverbSens generalExemplu
mereu sau întotdeaunaîn toate situațiile sau de fiecare datăEl întârzie mereu. (întârzie de fiecare dată)
adesea sau deseoride multe ori, frecventCitesc adesea seara. (în multe seri citesc)
uneoriîn anumite ocaziiUneori merg pe jos. (în unele situații aleg mersul pe jos)
din când în cândocazionalDin când în când merg la teatru. (merg ocazional la teatru)
rarla intervale mari, în puține ocaziiRar beau cafea. (beau cafea în puține ocazii)
niciodatăîn nicio situațieNu întârzii niciodată. (nu există situații în care să întârzii)

Unde se așază adverbele de timp și de frecvență?

Un adverb sau un grup adverbial de timp poate apărea la începutul ori la sfârșitul propoziției. Adverbele de frecvență și cele aspectuale stau adesea aproape de verb, dar pot ocupa și alte poziții dacă vorbitorul vrea să scoată în evidență timpul sau frecvența.

  • Un adverb de timp poate încadra propoziția: Mâine merg la curs. (merg la curs în ziua următoare). Poate apărea și la sfârșit: Merg la curs mâine. (merg la curs în ziua următoare). Prima variantă scoate mai clar în evidență ziua de mâine. Româna nu impune aceeași poziție în toate propozițiile.
  • Un adverb de frecvență poate preceda verbul: Mereu citesc seara. (citesc întotdeauna seara). Poate apărea și după verb: Citesc mereu seara. Poziția poate schimba partea propoziției asupra căreia cade accentul.
  • Cu a fi, adverbul de frecvență apare frecvent după verb: Sunt mereu acasă. (mă aflu întotdeauna acasă).
  • Într-o formă verbală compusă, mai poate sta între auxiliar și verbul lexical: Am mai fost aici. (am fost aici și înainte).

De ce apare niciodată împreună cu nu?

Într-o propoziție negativă neutră, așază nu înaintea verbului la mod personal — forma care exprimă timpul — și folosește niciodată cu sensul de în nicio situație: Nu lucrez niciodată duminica. (nu lucrez în nicio duminică). Româna păstrează ambele elemente negative; împreună, ele exprimă o singură negație.

  1. Ce adverb se referă la ziua următoare celei de astăzi?

    • ieri
    • atunci
    • mâine
    • acum

    Mâine se referă la ziua de după cea de astăzi. Ieri indică ziua precedentă, acum momentul prezent, iar atunci un moment menționat sau subînțeles.

  2. Completează propoziția care arată că acțiunea nu s-a încheiat până acum: ___ nu am terminat.

    • Deja
    • Încă
    • Atunci
    • Mereu

    Încă nu arată că o acțiune așteptată nu s-a realizat până în prezent. Deja înseamnă că acțiunea s-a realizat, iar atunci și mereu nu exprimă această așteptare neîmplinită.

  3. Ce propoziție arată că vorbitorul nu lucrează în nicio duminică?

    • Nu lucrez niciodată duminica.
    • Lucrez deja duminica.
    • Încă lucrez duminica.
    • Lucrez mereu duminica.

    În română, nu și niciodată se folosesc împreună pentru a exprima o singură negație: nu lucrez niciodată înseamnă că nu lucrez în nicio situație.

  4. Ce pereche exprimă, în această ordine, încetarea unei activități și faptul că activitatea nu a început până acum?

    • Încă nu lucrez aici. / Nu mai lucrez aici.
    • Deja lucrez aici. / Mereu lucrez aici.
    • Nu lucrez niciodată aici. / Lucrez rar aici.
    • Nu mai lucrez aici. / Încă nu lucrez aici.

    Nu mai lucrez aici. arată că situația anterioară a încetat. Încă nu lucrez aici. arată că situația așteptată nu s-a produs până în prezent.

  5. Care afirmație despre poziția adverbelor este corectă?

    • Orice adverb de timp trebuie să urmeze după verb.
    • Orice adverb de frecvență trebuie să fie primul în propoziție.
    • Un adverb de timp își poate schimba poziția pentru a modifica accentul: Mâine merg la curs sau Merg la curs mâine.
    • Niciodată îl înlocuiește pe nu într-o propoziție negativă.

    În română, adverbele de timp pot ocupa mai multe poziții. Vorbitorul poate deplasa un astfel de adverb pentru a scoate timpul în evidență. În construcția negativă neutră, Niciodată nu îl înlocuiește pe nu.

Verifică ce ai învățat

1 / 5
Ce adverb se referă la ziua următoare celei de astăzi?
Exercițiu

Învață această lecție ca parte din…

Vezi și

← Înapoi la biblioteca de gramatică