Româna folosește două litere pentru aceeași vocală centrală: î și â. În norma actuală, poziția determină de obicei scrierea: în, mână și a urî. Pentru întregul sistem, vezi diacriticele românești.
Cum alegi între î și â?
Scrie î la începutul sau la sfârșitul cuvântului și â în interiorul unui cuvânt obișnuit. Păstrează î în interiorul unui cuvânt prefixat sau compus dacă elementul următor începe cu î.
- La începutul cuvântului, scrie î: în, încă, înger, a începe.
- La sfârșitul cuvântului, scrie î. Regula se vede clar la infinitivele terminate în -î: a coborî, a hotărî, a urî.
- În interiorul unui cuvânt obișnuit, scrie â: mână, pâine, râu, România.
- După un prefix sau într-un cuvânt compus, păstrează î dacă elementul următor începe cu î: reîncălzi, neînțeles, bineînțeles.
| Poziție sau structură | Literă | Exemple |
|---|---|---|
| La începutul cuvântului | î | în, încă, înțelege |
| La sfârșitul cuvântului | î | a coborî, a hotărî |
| În interiorul unui cuvânt obișnuit | â | mână, câmp, român |
| La începutul celui de-al doilea element, după prefix sau într-un compus | î | reîncălzi, bineînțeles |
| În mai multe poziții ale aceluiași cuvânt | Pot apărea ambele | a se întâmpla, preîntâmpina |
Ce se întâmplă în familiile de cuvinte?
Scrierea se poate schimba când cuvântul primește un sufix sau o terminație gramaticală. Infinitivul a coborî păstrează î la sfârșit, dar formele înrudite mută vocala în interior și folosesc â: coborâre, coborând și coborât.
Un prefix nu transformă automat î în â. Dacă baza începe cu î, litera rămâne vizibilă după prefix: încălzi devine reîncălzi, iar înțelege devine subînțelege. Același cuvânt poate conține astfel ambele litere, ca în preîntâmpina.
Î și â se pronunță diferit?
Nu. În ortografia românească actuală, î și â reprezintă același sunet vocalic. Diferența este ortografică: litera indică poziția vocalei în cuvânt sau structura cuvântului. Nu încerca să alegi litera auzind două sunete diferite.
Cum procedezi cu ortografiile vechi și cu numele proprii?
Norma actuală folosește â în pozițiile interioare obișnuite, conform regulii Academiei Române de după 1993. Cărțile mai vechi și unele publicații pot folosi î în tot cuvântul; aceasta este o convenție ortografică veche, nu alegerea neutră pentru un text nou. Numele de familie oficial al unei persoane își poate păstra grafia consacrată, așa că reproduce-l dintr-o sursă autorizată, fără să îl regularizezi.
Greșeli de evitat
- Nu scrie ân la începutul unui cuvânt obișnuit: forma standard este în.
- Nu folosi â la sfârșitul unui infinitiv: scrie a urî, nu a urâ.
- Nu înlocui cu î litera interioară â din mână sau câmp în scrierea standard actuală.
- Nu transforma o formă prefixată precum reîncălzi în reâncălzi: baza începe cu î, iar litera se păstrează după prefix.
Ce cuvânt începe cu î deoarece vocala se află la început?
- mână
- în
- râu
- România
În în, vocala vizată este la începutul cuvântului, de aceea ortografia standard actuală folosește î.
Completează cu forma standard: Vrem să ___ mâncarea.
- reâncălzi
- reîncălzi
- reîncălâzi
- reâncălâzi
Baza încălzi începe cu î, iar prefixul re- nu elimină litera: reîncălzi.
Ce propoziție folosește forma standard a participiului verbului a coborî?
- El a coborât repede.
- El a coborît repede.
- El a coborâ repede.
- El a coborîd repede.
Infinitivul se termină în î, dar la participiu vocala ajunge în interiorul cuvântului: coborât.
Alege propoziția scrisă corect conform normei actuale.
- Ea vrea să reâncălzească supa.
- Ea vrea să reîncălzască supa.
- Ea vrea să reîncălzească supa.
- Ea vrea să reîncălzească supâ.
Baza încălzi păstrează î după re-, iar substantivul se scrie supa, astfel încât a treia variantă este complet corectă.
Ce pereche respectă norma actuală?
- ân și mână
- în și mînă
- a urâ și câmp
- a urî și câmp
Folosește î la începutul lui în și la sfârșitul infinitivului a urî, dar â în interiorul obișnuit al cuvintelor câmp și mână.