Leagă alternativele prin sau sau ori ca să ceri cuiva să aleagă: Vrei ceai sau cafea? (alegi ceai sau cafea?). Adaugă nu-i așa? sau forma conversațională mai scurtă nu? ca să ceri confirmarea: Vrei ceai, nu-i așa? (vorbitorul presupune că vrei ceai și cere confirmarea). Româna folosește și alte formule de confirmare și particule discursive.
Ce tipar de întrebare se potrivește scopului tău?
Pentru o întrebare alternativă, păstrează ordinea obișnuită a cuvintelor în română și leagă alternativele prin sau sau ori. Pentru o formulă de confirmare, rostește mai întâi afirmația, apoi adaugă formula invariabilă nu-i așa? sau forma mai scurtă nu?; formula nu repetă verbul principal și nu se schimbă după subiect.
| Tipar | Structură în română | Utilizare |
|---|---|---|
| Alternative exprimate prin cuvinte sau grupuri de cuvinte | A sau B? | Întrebi ce opțiune alege interlocutorul. |
| Alternative exprimate prin propoziții | A sau B? | Oferi două acțiuni, evenimente sau situații. |
| Formulă explicită de confirmare | Afirmație, nu-i așa? | Ceri interlocutorului să confirme afirmația. |
| Formulă conversațională scurtă | Afirmație, nu? | Ceri acordul sau confirmarea într-un mod conversațional și mai scurt. |
Cum îi ceri cuiva să aleagă?
Așază sau sau ori între alternative. Pe cât posibil, dă-le același rol gramatical. În mod normal, semnul întrebării apare o singură dată, la final. Româna nu are nevoie de un auxiliar de tip englezesc înaintea subiectului. Pentru tiparul obișnuit, vezi întrebările cu răspuns da sau nu, iar pentru organizarea mai largă a propoziției, ordinea de bază a cuvintelor în română.
- Alegere între substantive sau grupuri nominale: Vrei ceai sau cafea? (alegi ceaiul sau cafeaua?).
- Alegere între locuri sau destinații: Mergem la muzeu sau la parc? (alegem muzeul sau parcul ca destinație?).
- Alegere între acțiuni: Preferi să plecăm acum sau să mai așteptăm? (preferi să plecăm acum sau să mai așteptăm puțin?).
Ori urmează același tipar de bază: Vii cu trenul ori cu autobuzul? (alegi trenul sau autobuzul?).
Cum construiești alternative paralele?
Când aceeași prepoziție sau aceeași formulare verbală se aplică ambelor alternative, repetarea ei poate face contrastul mai clar. Pentru alternative mai lungi sau formulate mai deliberat, româna poate folosi tiparele corelative sau...sau..., ori...ori... sau fie...fie.... Aceste perechi evidențiază cele două opțiuni; ele nu formează un timp verbal nou.
| Tipar | Exemplu în română | Sens |
|---|---|---|
| Grupuri prepoziționale paralele | Mergem la muzeu sau la parc? | Alegem muzeul sau parcul ca destinație? |
| Grupuri de acțiuni paralele | Preferi să mergem cu trenul sau cu autobuzul? | Ce mijloc de transport preferi pentru deplasare? |
| Perechea corelativă ori...ori... | Ori rămânem, ori plecăm. | Avem două opțiuni: să rămânem sau să plecăm. |
| Perechea corelativă fie...fie... | Fie astăzi, fie mâine, rezolvăm problema. | Problema va fi rezolvată într-una dintre cele două zile. |
Primele două exemple păstrează alternativele paralele, iar ultimele două ilustrează perechi corelative complete. Într-o întrebare scurtă din vorbirea curentă, sau este de obicei alegerea neutră. Ori este o alternativă standard, iar fie...fie... poate suna mai deliberat sau mai formal când încadrează două posibilități. Pentru contrastul mai larg dintre sau, ori și alte forme de coordonare, vezi conjuncțiile coordonatoare.
Cum răspunzi la o întrebare alternativă?
Numește alternativa aleasă sau repetă o parte suficient de mare a expresiei pentru ca alegerea să fie clară. Un grup nominal scurt constituie un răspuns firesc; o propoziție completă este utilă dacă subiectul, timpul sau acțiunea ar putea fi înțelese greșit.
| Întrebare | Răspuns scurt | Răspuns complet mai clar |
|---|---|---|
| Vrei ceai sau cafea? | Cafea, te rog. | Aș vrea cafea, te rog. |
| Mergem la muzeu sau la parc? | La parc. | Hai la parc. |
| Pleci acum sau mai târziu? | Mai târziu. | Plec mai târziu. |
Cum funcționează formulele de confirmare?
Cele două formule de confirmare prezentate aici sunt expresii invariabile adăugate după o afirmație. Folosește nu-i așa? (așa este? / corect?) ca tipar explicit; nu? este o formă conversațională mai scurtă. Spre deosebire de întrebările de confirmare din engleză, niciuna dintre formule nu alternează între este, sunt, ai sau alt auxiliar și niciuna nu are nevoie de un pronume subiect corespunzător.
- După o afirmație pozitivă: Este târziu, nu-i așa? (vorbitorul presupune că este târziu și cere confirmarea).
- După o afirmație negativă: Nu este greu, nu-i așa? (vorbitorul presupune că nu este greu și cere confirmarea).
- După o afirmație la perfect compus: Au sosit deja, nu? (vorbitorul cere confirmarea faptului că au sosit).
- După o afirmație cu subiect neexprimat: Vii mâine, nu-i așa? (vorbitorul presupune că interlocutorul vine mâine).
În vorbire, formula are de obicei o intonație ascendentă, de verificare, iar în scris este despărțită prin virgulă. Vorbitorul poate aștepta acordul, poate invita o corectare sau poate doar menține conversația; cuvintele singure nu garantează o anumită atitudine. O întrebare directă precum Este târziu? cere informația, în timp ce Este târziu, nu-i așa? prezintă răspunsul drept o presupunere care trebuie confirmată.
Greșeli frecvente de evitat
- Nu adăuga auxiliarul englezesc do și nu copia mecanic inversiunea subiect–auxiliar din engleză: spune Vrei ceai sau cafea? Româna poate schimba poziția subiectului din motive proprii de organizare a informației, dar inversiunea nu este necesară pentru a forma întrebarea.
- Nu înlocui întrebarea alternativă cu una totală atunci când trebuie oferite două opțiuni: Vrei ceai? nu întreabă dacă cealaltă posibilitate este cafeaua.
- Nu acorda formula de confirmare cu verbul principal: folosește Au sosit deja, nu-i așa?, nu o formulă diferită construită cu au.
- Nu presupune că nu-i așa? transformă afirmația în una negativă. În această expresie, nu face parte din formula fixă de confirmare, care poate urma atât unei afirmații pozitive, cât și uneia negative.
- Nu forța perechea fie...fie... în orice întrebare scurtă. Pentru două opțiuni cotidiene, sau este alegerea neutră de bază.
Ce întrebare îi cere interlocutorului să aleagă între ceai și cafea?
- Vrei ceai?
- Vrei ceai sau cafea?
- Vrei ceai, nu-i așa?
- Nu vrei ceai?
Sau leagă cele două alternative în Vrei ceai sau cafea?. Celelalte variante sunt întrebări totale sau cer confirmarea unei singure afirmații.
Alege întrebarea alternativă firească prin care ceri preferința între plecarea imediată și o așteptare suplimentară.
- Preferi să plecăm acum sau să mai așteptăm?
- Preferi plecăm acum ori așteptăm?
- Să preferi plecăm acum sau așteptăm?
- Preferi să plecăm acum nu-i așa să mai așteptăm?
Cele două alternative sunt grupuri paralele la conjunctiv: să plecăm și să mai așteptăm. Sau le leagă, iar întrebarea păstrează ordinea firească a cuvintelor.
Ce propoziție adaugă o formulă invariabilă de confirmare după o afirmație negativă?
- Nu este greu, este?
- Nu este greu, nu-i așa?
- Nu este greu, nu sunt?
- Nu este greu, nu-l?
Nu-i așa? este o formulă invariabilă de confirmare și poate urma după Nu este greu. Nu se modifică pentru a se acorda cu verbul este sau cu subiectul neexprimat.
Un prieten spune Au sosit deja, iar tu vrei să ceri confirmarea într-un mod scurt și conversațional. Ce spui?
- Au sosit deja, au?
- Au sosit deja, sunt?
- Au sosit deja, nu?
- Au sosit deja, este?
Formula scurtă invariabilă nu? este firească în acest context. Româna nu repetă auxiliarul au într-o formulă de confirmare.
Ce propoziție prezintă două alternative deliberate printr-o pereche corelativă?
- Mergem la muzeu?
- Vii cu trenul ori cu autobuzul?
- Fie astăzi, fie mâine, rezolvăm problema.
- Este târziu, nu-i așa?
Fie...fie... este o pereche corelativă care încadrează două alternative. A doua variantă este și ea o întrebare alternativă, dar folosește conectorul simplu ori, nu o structură în pereche.